28 februarie și 2 iulie 2014 au fost două zile aparent obișnuite. Nici un eveniment sportiv important nu s-a petrecut în vinerea care a încheiat luna februarie, în timp ce în miercurea din debutul lui iulie Simona Halep a învins-o rapid pe Sabine Lisicki cu 6-4, 6-0 în sferturile de finală la Wimbledon.
Fără știrea publicului din România, cele două date au fost însă extrem de importante pentru proiectul Forza Rossa, „prima echipă românească din Formula 1”. Culmea, importanța celor două zile este întărită de trei documentele făcute publice miercuri de compania Forza Rossa în încercarea de a risipi legăturile proiectului cu guvernul Ponta.
Pentru prima dată după 11 luni, timpul scurs de la depunerea de către afaceristul Ion Bazac a scrisorii de intenție pentru înscrierea în sezonul 2015 din Formula 1, firma care urma să administreze echipa Forza Rossa F1 a declasificat acte. Puține și nu cele mai importante, dar vom vorbi despre asta în câteva minute. Efortul de comunicare în premieră al companiei lui Ion Bazac, fostul membru PSD considerat un apropiat al premierului Victor Ponta, se completează în mod curios cu apariția pe site-uri media din România a unor texte în care investigația ProSport în cazul Forza Rossa este prezentată ca un „derapaj grav”, îndreptat împotriva prim-ministrului în exercițiu.
„Subiectul fusese discutat în presă încă din primăvară, iar părțile implicate au negat atunci oficial orice implicare”, se scrie în text. Potrivit autorilor, cu negarea părților ar trebui să se încheie o investigație jurnalistică. „Părțile implicate” sunt Ion Bazac și Forza Rossa, dar părți implicate sunt și Romulus Kolles, tatăl lui Colin Kolles, partenerul de afaceri al lui Bazac, și Constantin Cojocar. Ultimii doi, numiți directori la echipa britanică de Formula 1 Caterham de Colin Kolles, omul care trebuia să asigure proiectul tehnic Forza Rossa, nu doar că nu au negat implicarea. Declarațiile lor date pentru ProSport sau în fața judecătorilor britanici au transformat un caz care părea doar bizar – un spălător de podele, fost fotbalist la Steaua, devenit peste noapte director în Formula 1 – într-o investigație care a nimerit în încrengătura implicării unor înalți funcționari publici într-un proiect declarat „privat”.
Surse ProSport dar și jurnaliști britanici de Formula 1 respectabili susțin că miniștrii implicați au semnat acte care angajează guvernul României.
În acest episod veți vedea pentru prima dată acte Forza Rossa. Tot acum veți descoperi modul în care Colin Kolles, partenerul lui Bazac din proiectul Forza Rossa, a învelit modesta echipă britanică de Formula 1 Caterham într-un păienjeniș de firme fără față. Indiciile duc către concluzia că rețeaua avea scopul de a introduce Forza Rossa în F1 pe o intrare laterală, mult mai ieftină. Se evitau astfel și eventuale complicații într-un an electoral, cu o campanie „murdară”, așa cum o numește ziaristul Joe Saward.
Rossa neagă, Victor Ponta la fel. Dacă ar trebui să respectăm logica unui text împrumutat cu copy-paste de mai multe site-uri, orice caz se încheie în acest moment. Cum rămâne însă cu Nicolae Bănicioiu, omul zilei de 28 februarie?
„Păi despre Bănicioiu trebuie să-l întrebați pe el! Eu vă răspund despre mine!!!” Victor Ponta, 25 noiembrie 2014, într-un schimb de mesaje cu reporterii ProSport
Actul întâi Delegația lui Bănicioiu pe bani publici pentru o cauză „privată”
Pe 28 februarie 2014, Bănicioiu, politicianul PSD fidel lui Victor Ponta, s-a prezentat pentru prima dată în biroul său de ministru al Sănătății din fosta clădire a Comitetului Central. Doctorul stomatolog venea direct de la ministerul Tineretului și Sportului și tocmai se întorsese dintr-o vizită secretă de lucru din Elveția. În acea zi, vineri, 28 februarie, Joe Saward, o sursă importantă și credibilă (înainte de a deveni ziarist, Saward a fost director la uzinele Caterham, nume care în toamna lui 2014 avea să fie asociat cu Forza Rossa), distrugea însă secretul pe blogul său: „Pentru a sublinia natura serioasă a candidaturii, la începutul acestei săptămâni, ministrul român al Tineretului și Sportului Nicolae Bănicioiu a condus o delegație care a participat la o întâlnire desfășurată la sediul logistic al Federației Internaționale de Automobilism (FIA) de la Valleiry, lângă Geneva, unde propunerile Forza Rossa au fost examinate de inginerii FIA, conduși de directorul tehnic Bernard Niclot și de Charlie Whiting”.
Ce căuta ministrul Bănicioiu la o întâlnire cu niște ingineri din domeniul auto? În absența informațiilor privind expertiza sa în domeniul curselor de mașini, putem accesa două surse: Joe Saward și un act periferic oferit miercuri de Forza Rossa. A treia sursă, ministrul însuși, nu este accesibilă. Bănicioiu refuză de aproape 3 săptămâni dialogul cu reporterii ProSport, iar Victor Ponta, ați văzut mai devreme, nu vrea să vorbească în numele ministrului său, deși teoretic din calitatea de premier trebuie să cunoască scopul deplasării acestuia în Elveția.
În acea zi de 28 februarie, când Bănicioiu își începea mandatul de ministru al Sănătății, FIA trebuia să anunțe decizia sa în privința acceptării dosarelor care avuseseră termen de depunere până pe 10 februarie 2014. Datele sunt extrase din actul făcut public de Forza Rossa, o informare FIA (foto) în privința pașilor care trebuie făcuți pentru înscrierea unei echipe în Formula 1.
Nicolae Bănicioiu și Victor Ponta, doi foști lideri TSD, doi prieteni buni
Cu câteva zile mai devreme, teoretic după închiderea perioadei de aplicare, Bănicioiu fusese în vizită la sediul logistic FIA. Logica elementară spune că ministrul român făcuse lobby în fața inginerilor forului internațional pentru un proiect „100 la sută privat”. Cât a costat deplasarea delegației române la Geneva și cine a suportat costurile? Răspunsurile întârzie să apară de câteva săptămâni. Mai important, a oferit guvernul României garanții privind buna desfășurare a proiectului privat Forza Rossa? Joe Saward, 28 februarie: „Proiectul are sprijinul prim ministrului român Victor Ponta care este în funcție din 2012”.
Actul doi Laudele lui Bazac, contrazise de specialiști
Al doilea document făcut public de Forza Rossa, în încercarea de a spulbera legăturile cu Victor Ponta, este scrisoarea de intenție trimisă de Ion Bazac către FIA, prin care oferea informații preliminare despre aplicația echipei sale. Actul este semnat doar de afaceristul Bazac și este prezentat ca dovada irefutabilă a faptului că dosarul nu conține numele înalților funcționari publici români.
Scrisoarea este datată 23 decembrie 2013 și o puteți citi mai sus. Scrie emfatic Ion Bazac: „Pentru a atinge scopul final de a promova România și capacitățile ei în întreaga lume, Doctorul Bazac a ales prestigioasă platformă a Formulei 1 și a activat o rețea în jurul acestui proiect. Un element cheie al acestei rețele este asocierea dintre Forza Rossa Holding, prin compania sa românească, Forza Rossa Romania, și compania germană de curse sportive cu motor Kodewa & Co KG, deținută și condusă de Dr. Colin Kolles (fost director în Formula 1 la Jordan, Midland, Spyker, Force India și HRT precum și șeful proiectului de prototipuri Lotus/Kodewa) care reprezintă una dintre infrastructurile majore din Europa în sporturile cu motor. Potrivit înțelegerii, Forza Rossa Holding va funcționa ca entitate mamă, iar Kodewa va fi brațul operațional al intrării echipei românești”.
În continuarea scrisorii, Bazac prezintă facilitățile Kodewa ca fiind o „infrastructură completă” pentru desfășurarea activității unei echipe de Formula 1, argumentând cu asigurarea în trecut a operațiunilor tehnice ale echipei HRT F1 până la transferarea lor în Spania. Foarte important, Bazac susține că firma lui Kolles are expertiza de a construi monoposturi de Formula 1 cu ajutorul a „50 de ingineri de performanță și design”.
Miercuri seară, ProSport l-a contactat pe Sam Collins, un cunoscut jurnalist britanic de la Racecar Engineering, cea mai prestigioasă revistă de tehnologie motorsport din lume. Collins scrie și pentru Autosport.com, un site considerat autoritate în domeniul F1 și MotoGP, și a acceptat să comenteze informațiile tehnice trimise de Bazac către FIA: „Facilitățile Kodewa pot susține activitatea unor mașini de Formula 1, însă Kodewa nu are posibilitatea de a desena sau dezvolta monoposturi de Formula 1. De aceea, compania Caterham ar fi putut fi folosită pentru a obține monoposturile, pentru a crea mașinile Forza Rossa sau pentru a obține intrarea în Formula 1”.
În mai 2012, directorul echipei oferită exemplu de Bazac, HRT F1 (Hispania Racing Team), era Luis Perez Sala, succesorul lui Colin Kolles. Într-un interviu pentru Autosport, Sala descria modul de operare la facilitățile Kodewa. „Baza era la Greding, unde Colin Kolles are facilitățile, însă mulți dintre angajați nu munceau acolo. Mulți dintre ei munceau din Spania, din Franța sau Anglia. Birourile tehnice erau în Anglia, nimeni nu lucra centralizat. Angajații lucrau de acasă, din propriile birouri, ei erau furnizori de servicii, nu membrii ai aceluiași grup. A fost primul lucru pe care am dorit să-l schimbăm pentru că pierdeam foarte mult timp. Trebuia să comunicăm prin mailuri și conferințe telefonice, ceea ce necesita mult timp. Era o modalitate scumpă și deloc eficientă”. În ciuda reclamei făcută de Bazac, reputația lui Colin Kolles în lumea Formulei 1 nu este una strălucită. Din cele cinci echipe conduse de el, doar una mai este în viață. A șasea, Caterham este aproape de viața de Apoi.
Până la Caterham însă, mai aveți răbdare câteva rânduri. Conform informării FIA văzută mai sus, Forza Rossa trebuia să alăture scrisorii de intenție, pe care am disecat-o, dosarul complet de aplicație cu informații detaliate despre companie, management, finanțare, acționariat, facilități și resurse tehnice.
Pe 28 februarie 2014, după vizita lui Bănicioiu, FIA a amânat răspunsul în privința acceptării de principiu a dosarului Forza Rossa. Pe 11 aprilie, după o întârziere de aproape o lună și jumătate, FIA încă mai investiga suplimentar aplicația lui Bazac pe care o numea însă ca fiind de un „înalt standard”. Adam Cooper, un alt jurnalist important din F1, scria în acele zile că Forza Rossa urma să primească acordul după ce forul condus de Jean Todt stabilise că finanțarea este „viabilă”.
Începutul lunii iunie a adus un val de informații noi în privința Forza Rossa. Mai întâi, media internațională a scris că echipa va participa în 2015 în Formula 1. Pe 6 iunie, Bogdan Șonea, directorul de marketing Forza Rossa, declara că se așteaptă încă răspunsul FIA, după care Motorsport.com a publicat știrea că românii trebuie să depună o garanție bancară de 20 de milioane de dolari până pe 23 iunie. Apoi tăcere, ruptă abia la sfârșitul lui octombrie, după ce ProSport a scris despre controversata preluare a echipei Caterham de către Colin Kolles. Victor Ponta și Ion Bazac, un premier PSD și un fost ministru PSD, actualmente om de afaceri apropiat prim ministrului
După cum ați văzut, Bazac semnează singur acest act doi. Surse credibile ProSport susțin însă că Ponta semnează alături de Jean Todt, președintele FIA, alt document din dosarul Forza Rossa, lucru negat de premier: „Nu am semnat actele Forza Rossa! Aveți informații false!!!”. ProSport a publicat însă marți, 25 noiembrie, inclusiv numele translatorului care a tradus documentele din română în engleză. Contactat, traducătorul (care a solicitat după apariția articolului să-i fie înlăturat numele) a declarat: „Nu știu cum a apărut numele meu în acte. Da, printre clienții mei se numără și Forza Rossa, compania domnului Bazac”.
În documente apar două cuvinte misterioase: „publicitate” și „sponsorizare”. ProSport a solicitat Forza Rossa publicarea dosarului complet de aplicare și așteaptă un răspuns. Singurul detaliu oferit a fost că dosarul a plecat la FIA odată cu scrisoarea de intenție, pe 23 decembrie 2013, cu aproape două luni înainte de data limită de depunere, în 10 februarie, o grabă aparent inexplicabilă.
„Nu e neplăcută experiența lui Colin de la Caterham. O să vedeți finalul” Romulus Kolles, 31 octombrie, pentru ProSport
Actul trei Păienjenișul lui Kolles de la Caterham: plasa de siguranță pentru Forza Rossa?
Partea cea mai interesantă vine odată cu actul trei, prezentat de Forza Rossa ca dovada supremă că proiectul a căzut încă din iulie 2014. Pe 23 iunie, Forza Rossa trebuia să prezinte o garanție bancară de 20 de milioane de dolari. Proiectul era pregătit, Colin Kolles urma să se ocupe, după cum am văzut, de partea tehnică.
Pe 2 iulie 2014, FIA trimite o scrisoare către Forza Rossa în care, după ce mulțumește pentru eforturile de găsire a unei finanțări, informează:
„Pe baza informațiilor oferite de dumneavoastră și ținând cont de circumstanțe și de cerințele în vederea termenului limită (pentru a evita orice dubiu, vă amintim că pe 30 mai FIA a fost de acord, în scris, după o examinare suplimentară, să fixeze un termen limită pentru 23 iunie pentru oferirea garanției bancare), credem că intrarea unei echipe Forza Rossa în sezonul 2015 nu este fezabilă”.
Aparent, cazul este încheiat. FIA „crede” că intrarea în 2015 nu este posibilă. Este aceasta o decizie unilaterală, irevocabilă și definitivă? Nu.
În regulamentul FIA, la articolul 13, paragraful 1, se scrie că „aplicațiile finale pentru participarea în Formula 1 pot fi depuse între 21 octombrie și 1 noiembrie”. Aplicanții trebuie să plătească FIA o taxă de intrare de 518.000 de dolari până la 30 noiembrie. Acum urmează o frază cheie: „Aplicațiile la o altă dată decât cele stabilite mai sus vor fi luate în considerare dacă locul în Formula 1 este valabil și doar pe baza unei taxe de intrare cu întârziere care urmează să fie fixată de FIA”. Răspunsul primit de Bazac fusese doar unul consultativ.
Teoretic, în ciuda scrisorii primite în iulie, Forza Rossa poate aplica pentru intrarea în 2015 în Formula 1 chiar și astăzi, dacă depune o aplicație și plătește o taxă corespunzătoare către FIA. Locuri disponibile sunt suficiente. Numărul maxim de echipe într-un sezon este de 13, iar pentru 2015 sunt înscrise doar 11, dintre care două, Caterham și Marussia, sunt în insolvență, respectiv, faliment. Evident, Forza Rossa trebuie să arate și garanția bancară de 20 de milioane de dolari pe care n-a putut-o, aparent, produce în urmă cu aproape cinci luni.
De unde ar fi putut face Forza Rossa de o sumă atât de mare, atât de târziu? Cităm din Joe Saward, într-un articol publicat pe 17 noiembrie, a doua zi după înfrângerea lui Victor Ponta în alegerile prezidențiale: „Rezultatul alegerilor din România este aparent o lovitură majoră pentru ambițiile Forza Rossa, proiect care viza intrarea în 2015 cu sprijinul guvernului Ponta”.
Forza Rossa încarcă actul trei cu o valoare uriașă. Tot Forza Rossa anunța însă pe 31 octombrie, la aproape 4 luni după primirea documentului, că așteaptă un răspuns de la FIA în vederea demarării acțiunilor necesare intrării în 2015 în Formula 1. De ce își mai făceau speranțe dacă FIA „credea” din iulie că intrarea în 2015 nu este fezabilă? Ce așteptau tăcuți, dar în același timp febrili, cei de la Forza Rossa!?
Vă așteptați, probabil, la răspunsul „Ponta”, dar chiar dacă premierul ar fi câștigat alegerile și ar fi pus la dispoziție fondurile publice necesare intrării în Formula 1, Forza Rossa ar fi avut nevoie de mașini pentru a concura.
2 iulie, FIA consideră Forza Rossa nefezabilă, Kolles intră la Caterham
Ziua de 2 iulie a oferit o coincidență extraordinară de care însă publicul nu a avut habar până în momentul în care Forza Rossa a făcut public actul trei. Exact în miercurea în care FIA trimitea companiei lui Ion Bazac documentul de „nefezabilitate”, BBC anunța vânzarea echipei britanice Caterham, codașa clasamentului din Formula 1, către o companie cu acționari ascunși, numiți ” elvețiano-arabi”. Deținută până atunci de omul de afaceri malaezian Tony Fernandes, patronul echipei de fotbal engleze Queen”s Park Rangers, Caterham era cumpărată de Engavest SA, companie elvețiană consiliată de nimeni altul decât Colin Kolles, cel care urma să devină directorul Forza Rossa!
Kolles, germanul de origine română care trebuia să asigure brațul operațional al teamului lui Bazac, venea la o echipă care avea mașinile și posibilitățile de proiectare și dezvoltare necesare celor de la Forza Rossa. Câțiva jurnaliști francezi au speculat imediat coincidența, însă Kolles a dezmințit prompt, susținând că proiectele nu au nicio legătură.
Ceva nu se lega însă în șirul evenimentelor. Cum putea Kolles să intre într-un proiect nou, deși avea angajamente față de echipa lui Bazac? De ce a decis să fie consilier la Caterham înainte ca FIA să anunțe Forza Rossa despre „nefezabilitatea” intrării în Formula 1?
Să presupunem că stomatologul Kolles – aceeași specializare medicală ca Bănicioiu – a avut totuși semnale dinainte despre răspunsul FIA, mai ales că este considerat omul lui Bernie Ecclestone. Când a început consilierea fantomaticei firme Engavest? Teoretic, cumpărarea unei echipe de Formula 1 nu se face peste noapte. E nevoie de luni întregi pentru verificarea actelor, lucru admis indirect și de tatăl lui Kolles, Romulus, într-o poveste legată de intrarea fiului său în Formula 1.
„A venit la noi în vizită un miliardar rus. Noi i-am propus să facă Formula 3 și el a zis că nu face așa ceva. I-a zis lui Colin: Anglia ce poți să cumperi din Formula 1>. Fiul meu a cumpărat atunci Jordan. Rusul l-a încuiat într-o cameră cu toate actele. Luni de zile a verificat toate actele”
În cazul Caterham, verificarea actelor a durat aparent doar două zile. Pe 30 iunie, cu 48 de ore înainte de cumpărarea echipei de către Engavest SA, firma Dragon Global Entertainment SA cu sediul în orășelul Baar din cantonul elvețian Zug se transformă în Engavest SA! Directorul firmei cu sediul pe o alee care duce la o sală de bowling este un anume Stefan Gyseler, un consultant financiar și în același timp primar într-un sătuc elvețian din împrejurimi. Potrivit legii din Elveția, o firmă poate folosi un consultant care să mascheze adevăratul acționariat. În cazul lui Gyseler, acesta a transformat propria companie – pe care o folosise în trecut, cu alte nume, inclusiv pentru o firmă producătoare de muzică – în entitatea care a cumpărat o echipă de Formula 1. „Adevărații proprietari îi știm doar eu și fiul meu”, a declarat, misterios, pentru ProSport tatăl octogenar al lui Kolles, Romulus.
În Baar, a funcționat până în 2006 o fabrică a gigantului Lego. Tot acolo, a început desfacerea proprietății asupra echipei Caterham într-o serie de piese mai mici, acțiune menită probabil să ascundă firele acestei afaceri dubioase.
În momentul cumpărării echipei de la Fernandez, Engavest SA trebuia să obțină dreptul asupra celor două firme care controlau Caterham:
Conform jurnaliștilor britanici, aici au apărut primele divergențe între vânzătorul Fernandes și cumpărătorul consiliat de Kolles, viitorul potential director de la Forza Rossa. Fernandes a refuzat să predea activele 1MRT, lăsându-le celor de la Engavest doar Caterham Sports Limited, firmă care avea datorii de 23 de milioane de dolari către Renault, McLaren și alți furnizori tehnici.
Firme peste firme pentru a pierde urmele
În plin conflict cu Fernandes, Colin Kolles începe dansul. Mașina Caterham, aparent o miză foarte mare pentru Colin Kolles și acționarii din umbră pe care îi consiliază
Pe 4 iulie, la două zile de la cumpărarea echipei de Formula 1 Caterham, firma Caterham Sports Limited îi numește directori pe Michael Willmer și Manfredi Ravetto, apropiați de-ai săi. O săptămînă mai târziu, celor doi li se alătură un alt director, Romulus Kolles, proprietarul din acte al facilităților Kodewa de la Greding, unde Forza Rossa urma să-și desfășoare activitatea. Potrivit spuselor lui Kolles senior, imediat sunt recrutați de pe internet trei români care vin la fabrica Caterham din Langley în calitate de „îngrijitori”. Unul dintre ei este fost polițist din Hunedoara, altul e fostul fotbalist al Stelei din primăvara lui 1988, Constantin Cojocar, cel care aplicase pe internet pentru un job de muncitor necalificat în Marea Britanie. Într-un interviu pentru ProSport, Romulus Kolles a declarat că trioul de curățători de podele avea menirea să spioneze pentru a produce dovezi că angajații britanici nu muncesc. La scurt timp, 50 de salariați Caterham sunt concediați. „Stăteau toată ziua și beau cafea. Aveam dovezi de la spionii mei”, a motivat Kolles pentru ProSport.
În timp ce românii își spionau colegii, Colin Kolles declara presei germane că acționariatul din spatele Engavest este românesc. Tony Fernandes: „Sunt mulți oameni care vor să intre în Formula 1, din diverse motive, iar Caterham are tot ce e nevoie”. Superpotrivire. Forza Rossa, echipa cu acționariat românesc și cu directorul Colin Kolles, voia în Formula 1 și avea nevoie de ceva ce Caterham, consiliată de același Colin Kolles, avea deja. „Forza Rossa nu are legătură cu activitatea lui Kolles de la Caterham”, avea să nege, la începutul lui noiembrie¸ echipa de comunicare a lui Bazac.
Dansul lui Kolles s-a întețit. Pe 14 iulie, Ravetto demisiona de la Caterham Sports Limited, însă pe 29 august devenea director la firma Caterham CF1 Grand Prix Limited, înființată în aceeași zi. Peste numai două zile, entitatea mamă din Elveția, Engavest, era redenumită CF1 Grand Prix Holdings SA. Pe 23 septembrie, Willmer și Romulus Kolles demisionează și ei de la Caterham Sports Limited, însă în aceeași zi primul este numit director la CF1 Motorsport Limited, înființată evident tot pe 23 septembrie. În locul celor doi demisionari, la Caterham Sports Limited este numit director și acționar unic Constantin Cojocar, fostul coleg al lui Hagi și Lăcătuș, care până cu o zi înainte mătura podelele din fabrica de la Langley! Păienjenișul de firme care învelea echipa Caterham era complet.
Finalul poveștii este o telenovelă în sine. Colin Kolles a negat permanent faptul că acționarii necunoscuți pe care el i-a consiliat au vreo legătură cu Constantin Cojocar. Pe 24 octombrie, fostul îngrijitor declara însă pentru ProSport: „Da, am fost numit de grupul lui Colin Kolles!”. În această poveste, complicată și mai tare de un plan expert de camuflare a intențiilor reale, dezmințirile au de cele mai multe ori un sens total opus.
Pe fondul scandalului Kolles-Fernandes, Cojocar a introdus Caterham în insolvență, iar în fața Curții Supreme din Londra a oferit și alte detalii interesante. A susținut că a fost numit de investitori români care promiseseră că vor injecta două milioane de lire sterline în echipă, dar care s-au dat la fund. Caterham ar fi urmat să ofere servicii pentru Forza Rossa!
Caterham a ratat două curse pe finalul sezonului, în SUA și Brazilia, dar a participat la ultimul mare premiu al anului, în Abu Dhabi, pe circuitul de la Yas Marina, unde s-a aflat și Victor Ponta. Miza a fost punctajul dublu pus la bătaie la această cursă. În cazul intrării în puncte, Caterham, echipă care nu a obținut niciun un punct în întreaga ei istoria, ar fi trecut în clasamentul constructorilor în fața celor de la Sauber și chiar Marussia. Locul 11, ultimul nu se premiază, locul 10 primește 20 de milioane de dolari, iar locul 9 – 30 de milioane.
Chiar dacă acum echipa este în grija administratorului financiar Finbarr O”Donnell, Caterham Sports Limited îl are în continuare director pe Cojocar, cenușăreasa numită de Kolles. „Avem oferte, putem concretiza ceva în următoarele două săptămâni”, spune O”Donnell.
Forza Rossa e în hibernare. Ce va aduce dezghețul?
Teoretic, proiectul Forza Rossa este înghețat pe acest final de noiembrie post-electoral. Dar dacă…
Citiți cu atenție și încercați să sesizați asemănările cu dansul lui Kolles de la Caterham descris mai sus. Scrie Joe Saward, vă aduceți aminte, fost director la compania Caterham: „Mașinile Forza Rossa ar fi urmat să înceapă în Formula 1 sub numele de Caterham din cauză că schimbarea numelui șasiului nu e facilă, chiar dacă unele echipe nu-și mai numesc monoposturile după denumirea echipei ci folosesc inițiale pentru a facilita eventualul transfer de proprietate. Monoposturile Red Bull și cele ale Toro Rosso sunt cunoscute de fapt ca RBR și STR dar sunt marketate inteligent ca Red Bull și Toro Rosso. Astfel, dacă 1MRT ar fi devenit proprietate românească, operațiunile ar fi fost derulate de companii independente, controlate de cumpărătorii Caterham. De aceea au cumpărat echipa. Exista un plan clar de afaceri în spatele ideii. Guvernul României ar fi trebuit astfel să asigure apoi doar finanțarea și sponsorizarea”. CF1, acronimul folosit în firmele înființate de Kolles, ține loc de RBR și STR.
Joi seară, la Comitetul Executiv al Partidului Social Democrat, participanții au votat rămânerea la guvernare, iar puciul anti-Ponta a fost înăbușit. Cu un plan bine pus la punct, mai are chef Ponta de o intrare în Formula 1?
Colin Kolles așteaptă și are experință. Pe 19 februarie 2010, la câteva ore după ce a fost numit director la echipa Campos Meta, primul team spaniol din istoria Formulei 1 își schimba numele în Hispania Racing Team F1. Pe scurt, HRT F1. Istoria se repetă, aparent, și în Formula 1.
Pe post de final, ProSport publică întrebările adresate Forza Rossa la care așteaptă răspunsuri și de la celelale personaje implicate în investigație.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER