Încearcă de câțiva ani să-și facă un nume pentru el. Și nu oriunde, ci în America, țara tuturor posibilităților, așa cum o numesc majoritatea celor care sunt fascinați de poveștile de pe marile ecrane. Caius Gabriel Covrig are 18 ani și a lăsat în urmă România pentru a se dezvolta ca om, dar mai ales ca sportiv. Evoluează constant în echipa de baschet a celor de la Westwind Prep Academy, din Phoenix, și, chiar dacă este remarcat pentru calitățile sale deosebite, preferă să abordeze tactica „pas cu pas”, semn că și o mică parte din mentalitatea românilor și-a luat viză de America pentru a-l însoți peste hotare.
Caius Gabriel Covrig măsoară 1,92 de metri și se numără printre jucătorii cei mai apreciați de baschet din Statele Unite ale Americii de vârsta sa. Sursă foto: Facebook
Românul de 18 ani pare să nu aibă niciodată timp. Fie învață pentru examene, fie este la antrenamente sau evoluează în vreun meci. E umil, deși nu sunt mulți sportivi în America lăudați de presă, fie ea și locală. Se bucură din plin de experiența pe care o trăiește pe propria piele, deși nu sunt puține momentele în care i se face dor. De părinți, de țară. Se plimbă din avion în avion pentru a petrece timp alături de cei care l-au susținut mereu. E, până la urmă, doar un copil. Dar unul ambițios, care atunci când este rugat să își facă prezentarea, nu ezită:
„Mă numesc Caius Gabriel Covrig și sunt născut pe 29 aprilie 1996, în Craiova. M-am mutat cu familia în București la scurt timp după aceea. De la șase ani am început baschetul la clubul Progresul București, sub îndrumarea doamnei antrenor Maria Roșianu. Sunt un tip sociabil, îmi place muzica, îmi plac călătoriile, îmi place să descopăr lucruri noi, sunt pasionat de baschet și de sporturi extreme care implică adrenalina. Am plecat în America pentru a-mi împlini un vis, acela de a deveni un jucător foarte bun de baschet”.
„României îi lipsesc modelele”
Pe urmele lui Virgil Stănescu sau Vlad Moldoveanu, baschetbaliști care au evoluat pentru pentru echipe de liceu și de colegiu, Caius Gabriel Covrig a acceptat invitația ProSport de a oferi un interviu pentru presa din România.
Caius, cum a început totul pentru tine? De ce baschet și nu alt sport? Încă de când eram mic, părinții mei m-au înscris la diverse sporturi, tocmai pentru a avea posibilitatea să-mi aleg ceea ce îmi place. Am încercat fotbalul, tenisul, karate, înot, patinaj și schi. Dar baschetul a fost ceva special, care m-a atras încă de la început. Este pasiunea vieții mele.
În România ți-ar plăcea să evoluezi la o echipă din campionat? Cum ți se pare nivelul din țară? Cu siguranță că orice ofertă mă onorează. Orice s-ar întâmpla, sufletul meu este acasă și oriunde m-aș afla sunt foarte mândru că sunt român. Incontestabil, nivelul baschetului în țară a crescut prin aducerea unor jucători străini de certă valoare.
Ce te-a îndemnat să pleci din țară și cât de dificil este să stai departe de părinți și de locul în care te-ai născut? În iunie 2012 am avut onoarea de a face parte dintr-o echipă selecționată a Europei, alături de alți 10 sportivi din 10 țări diferite. Eu reprezentam România într-un turneu din America. Experiența a fost unică. Am jucat peste 30 de meciuri și am realizat că America este cu adevărat țara baschetului. Am simțit o puternică pasiune pentru acest sport, pasiune pe care eu o aveam de mic, dar care atunci a răbufnit și m-a făcut să aleg un drum foarte greu, acela de a pleca în America și a concura cu cei mai buni. Evident că îmi este foarte greu departe de părinți, prieteni și de țară, dar am ales acest drum deoarece vreau să-mi urmez visul.
Ce îi lipsește României? De ce tot mai mulți tineri aleg să studieze peste hotare? România este o țară minunată, cu oameni minunați. De aici, de la peste 10.000 de kilometri distanță, îți dai seama mult mai bine de acest lucru. Probabil că suntem la început de drum, dar cu siguranță ne lipsesc modelele. În America se pune foarte mare accent pe școală, pe învățământ. Nu poți juca baschet la nivel înalt dacă nu ești și un foarte bun elev. Acesta este un lucru care te motivează și, în același timp, te responsabilizează. Lipsa perspectivei, lipsa motivației, recunoașterea meritelor, nevoia de un trai mai bun cred că sunt principalele cauze pentru care tinerii aleg să studieze în altă țară.
În 2012, reprezentând România, Caius a făcut pasul cel mare, spre America. Jucătorul speră ca notele bune pe care le ia la școală să îl propulseze la o echipă importantă de colegiu. Sursă foto: Facebook
Îl are ca idol pe LeBron James
Cum te-ai descrie? Care este cel mai mare defect al tau? Dar calitate? Sunt un om normal. Am crescut într-o familie unde părinții mi-au oferit totul, dar mai ales iubirea lor și m-au învățat cele mai importante principii după care să mă călăuzesc în viață: respectul de sine și față de ceilalți, bunul simț, modestia și, nu în ultimul rând, faptul că prin muncă și perseverență poți obține în viață tot ce îți dorești. Cred că sunt prea sincer și prea încrezător în oameni, sunt un tip altruist.
Ce îți lipsește cel mai mult uneori? Familia, prietenii, dorința de împărtăși cu cineva drag momentele de bucurie sau de tristețe.
Ce sportiv ai ca model și de ce? Sunt foarte mulți sportivi fantastici, la foarte multe sporturi. În baschet pot să spun cu certitudine că LeBron James este unul dintre ei. Este lider, altruist, trage echipa după el. Este un adevărat model. De fapt, toți marii sportivi care au ajuns sus și au rămas aceiași oameni normali și modești sunt adevăratele modele pentru mine.
Cum ai descrie anul care a trecut? Sportiv, dar nu numai. 2014 a fost un an foarte bun pentru mine, atât din punct de vedere baschetbalistic, cât și școlar. Am obținut diploma de Outstanding Academic Excellence Gold, care se acordă doar studenților care au A pe linie. Pe plan sportiv, am fost la multe turnee de top unde am fost selecționat ca fiind unul dintre cei mai buni jucători. Acest lucru m-a afirmat și mi-a dat posibilitatea de a face parte, începând din august 2014, la una dintre cele mai bune academii de liceu. Anul 2015 este important pentru mine. Foarte important. Trebuie să optez pentru un colegiu care să-mi satisfacă ambițiile atât pe plan academic, cât și sportiv.
La ce echipă visezi să joci și de ce? În primul rând visez să joc la o echipă bună de colegiu. În America, cum am mai spus, școala este foarte importantă și merge mână în mână cu baschetul. E relativ să spun unde îmi doresc să joc, că totul depinde de fiecare pas în parte. Important este să mă pregătesc cât mai bine și să studiez cât mai intens, pentru ca în momentul când va suna gongul, să fiu pregătit pentru a face pasul cel mare.
Caius nu a putut să rateze evenimentul sportiv al anului din Statele Unite: SuperBowl. Echipa sa favorită a câștigat finala. Sursă foto: Facebook
„În America, baschetul este o religie”
Ce baschetbalist român îți place cel mai mult și de ce? România are jucători de valoare, dar care nu au avut șansa să fie promovați. Virgil Stănescu este probabil cel mai titrat jucător român în străinătate. Din generația nouă pot spune că Vlad Moldoveanu este modelul meu. Cunosc faptul că a plecat și el la vârsta de 16 ani în America și a făcut cu siguranță o mulțime de sacrificii pentru a reuși ca sportiv și ca om. Pe lângă faptul că îmi place ca sportiv, îmi place foarte mult și caracterul său. Este educat, modest și cerebral.
În România baschetul nu este la fel de promovat precum alte sporturi. De ce? Este un sport minunat, care adună, probabil, cele mai multe calități dintre toate sporturile. Trebuie să fii un atlet desăvârșit, să ai îndemânare cu mingea, precizie la coș, inteligență, să fii jucător de echipă și să ai un bun caracter. Cu siguranță că ar putea fi mai bine promovat, dar sunt convins că treptat va urca și în România acolo unde îi este locul. În America, așa cum percep eu, baschetul este ca o religie.
La ce a trebuit să renunți pentru a-ți urma visul? Când ai un vis, nu cred că trebuie să renunți la ceva anume. Trebuie să crezi tu cu adevărat în vis. Toate lucrurile care pot să pară drept renunțări se compensează cu momentele de satisfacție și de fericire pe care le simți etapă cu etapă în realizarea visului tău. Sacrificiile mari cred că sunt pentru cei dragi mie, mai ales pentru părinții mei, care au acceptat și m-au susținut în decizia luată de mine de a pleca atât de departe de ei.
Ce ai făcut cu primii bani pe care i-ai câștigat ca sportiv? Aveam doar 10-11 ani. Acei bani îi păstrez și acum, i-am pus deoparte, deoarece au o semnificație aparte pentru mine.
Cred că cel mai important sfat pe care l-am primit este să nu renunț niciodată la visurile mele. Caius Gabriel Covrig, baschetbalist Westwind Prep Academy
În timpul său liber, Caius este și model pentru o firmă de modă din Statele Unite ale Americii. Sursă foto: Facebook
Ți-e teamă de eșec? Ai un plan de rezervă în cazul în care nu vei reuși ca baschetbalist? Nu trebuie să-ți fie teamă de eșec. Trebuie doar să nu-l neglijezi. Am învățat de la părinții mei că totul se poate rezolva dacă-ți dorești cu adevărat. Asta înseamnă muncă enormă, pasiune și dorința de a fi un învingător. Numai în competiție cu cei mai buni poți dovedi că și tu ești cu adevărat bun în ceea ce faci. Cum v-am spus, doresc să urmez cursurile unui colegiu din America cotat foarte bine din punct de vedere academic, dar și sportiv. Astfel că, planul de rezervă constă ca în urma finalizării acestui colegiu, să am șansa obținerii unui loc de muncă în concordanță cu pregătirea mea.
Știi care este rețeta succesului? Muncă, pasiune, voință și o mare încredere în tot ceea ce faci.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER