Andreea Răducan (29 de ani) subliniază calitățile pe care trebuie să le posede o gimnastă pentru acest aparat
Larisa Iordache (17 ani) și Ștefania Stănilă (15 ani) vor concura la bârnă în Belgia
Daniela Silivaș a urcat pe prima treaptă a podiumului de două ori: 1985 și 1989
„Bârna nu te iartă. Cum te simte că ți-e frică, te aruncă jos!”, așa obișnuia să le spună fetelor Mariana Bitang. Dar gimnastica românescă nu doar că și-a păstat echilibrul pe bârna campionatelor mondiale, dar a și impresionat mereu pe porțiunea din lemn. De la Nadia Comăneci, la Ana Porgras, diferitele generații oțelite în școlile de la Deva, Onești sau Izvorani și-au expus o serie de exerciții care au transformat cel mai dificil aparat într-o adevărată punte izbăvitoare spre vârful cuvenit dominatoarelor lumii. Așa s-a ajuns ca într-un clasament al medaliilor decernate în istoria CM, România să se înșurubeze convingător pe întâiul loc (vezi tabelul) la aparatul dispus orizontal deasupra solului. Totul în contextul în care aurul a licărit de la gâtul mai tuturor protagonitelor diferitelor generații, dar mai puțin de la cea supranumită „regina bârnei”, Cătălina Ponor (argint și bronz, dar aur la JO în 2004).
„Am recuperat ce pierdeam, la paralele”
„Bârna e un aparat spectaculos, în care ești cu ochii doar în 10 centimetri! România a avut mereu rezultate și pentru că noi am încercat mereu să recuperăm ce pierdeam la paralele. Și acesta ar fi un secret. Pentru a evolua perfect la acest aparat, trebuie să ai un simț al bârnei, să-ți placă riscul, să ai curaj, să nu-ți tremure grisinele și să ai un vagon de încredere în tine. Și nu în ultimul rând, aterizarea să o faci perfectă, pentru că ultima impresie contează. De multe ori am improvizat pe final”, povestește Andreea Răducan, medaliată cu aur în 2001, la Gent. Un oraș aflat doar la 52 de kilometri de Anversul care va găzdui de luni a 44-a ediție a Mondialelor, o competiție la care România mizează la bârnă pe Larisa Iordache și pe Ștefania Stănilă.
„Mi-am rupt un mușchi la pulpa stângă”
„Eu le urez mult succes fetelor. Totul vine din interior la acest aparat. Când eram mică, la CSȘ Bîrlad, îi tot spuneam tatălui meu că-mi place să concurez la acest aparat. Dar pe la 11 ani, am avut un adevărat moment de cumpănă. Am căzut de pe bârnă, m-am ales cu un mușchi rupt de la pulpa piciorului stâng și leziunea se vede și acum. Fiecare dintre noi posedă calități pentru diverse aparate, dar cred că mereu noi, româncele, am excelat la acest capitol. Am lucrat cu ușurință la bârnă și am impresionat prin dificultatea exercițiilor”, conchide Andreea. Până să urmăriți Mondialul de la Anvers, citiți lista campioanelor mondiale pe care le-a dat România la acest aparat. E o listă generatoare de încredere pentru actualele tricolore și un slalom în trecut pentru pasionații exercițiilor de risc maxim. Campionatele Mondiale vor debuta luni cu faza calificărilor la masculin. Fetele vor intra în concurs marți.
1934, la CM de la Budapesta, e anul în care a apăurt bârna în concursuri. Avea doar 8 cm lățime atunci
Olga Korbut și Nadia Comăneci au amplificat gradul de dificultate al exercițiilor pe bârnă în anii 70
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER