Material publicat în ediția tipărită săptămânală ProSport, distribuită în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.
Alte materiale din ediția curentă:
Scrima este unul dintre sporturile în care românii au avut evoluții constante la marile competiții ale lumii. Indiferent că a fost vorba de Campionate Europene, Mondiale sau Jocuri Olimpice, scrimerii din țara noastră au ajuns mereu în fazele finale și au adus zeci de medalii dintre cele mai strălucitoare. De la mijlocul anului trecut, Federația Română de Scrimă are un nou președinte, în persoana lui Mihai Covaliu. Fost campion olimpic în 2000, la Sydney, în proba de sabie individual, Covaliu și-a impus două obiective în primul său mandat: menținerea nivelului ridicat al prestațiilor sportivilor români la principalele competiții ale lumii și creșterea numărului de copii care vor îmbrățișa acest sport.
FR Scrimă a adus României 189 de medalii în 91 de ani
Interesat să aflu cum vrea să aducă un număr cât mai mare de copii înspre acest sport, am stat recent de vorbă cu Mihai Covaliu, care mi-a prezentat pe larg beneficiile practicării scrimei, costurile, programul de pregătire, dar și câștigurile pe care le pot obține cei care vor face performanță în scrima românească. Înainte de a intra în orice detaliu, cred că e necesar să facem o scurtă introducere în istoria scrimeri românești. Ca ramură sportivă, scrima a fost prezentă în România aproape concomitent cu dezvoltarea sa în restul Europei. La începutul secolului al XIX-lea, când apar primele încercări de organizare a activităților cu caracter sportiv în mediul școlar, alături de gimnastică este impusă și practicarea scrimei. După mai multe încercări nereușite, în 1840, Gh. Asachi introduce la „Academia Mihăileană” din Iași ca materii obligatorii exercițiile de gimnastică, înot și scrimă. Federația Română de Scrimă se constituie la 9 septembrie 1932, iar primul ei președinte a fost Dinu Cesianu. Prima medalie mondială a Federației Române de Scrimă a fost realizată de Maria Taitiș (Vicol), argint la Campionatele Mondiale de Juniori, Luxemburg, 1956. Până în prezent, numărul total de medalii aflat în palmaresul Federației Românie de Scrimă este de 189.
„Scrima se începe la zece ani”
Scrima te solicită din toate punctele de vedere, iar Mihai Covaliu spune că vârsta ideală pentru a porni în acest sport este zece ani. „Sunt copii care vin de la șase ani la scrimă, dar nu sunt dezvoltați complet pentru acest sport. Scrima e un sport pe care trebuie să-l înțelegi, care, dincolo de efotul fizic incredibil, îți solicită creierul foarte mult. Vârsta ideală pentru a porni în acest sport este zece ani. Tot ce fac copiii până atunci e ca o joacă. Nu spun că e rău să vină mai devreme, dar drumul spre performanță atunci începe”, a declarat președintele Federației Române de Scrimă. În ceea ce privește antrenamentele în primul an ca scrimer, Covaliu a făcut următoarele precizări: „Progamul de pregătire este unul mai lejer la început. Se fac trei antrenamente pe săptămână, iar un antrenament durează o oră, maxim o oră și jumătate. În principal se pune baza mai întâi pe pregătirea fizică și abia mai târziu se trece la lucrul efectiv cu arma”. Iar când am întrebat care e cea mai grea parte a unui antrenament, ca sportiv, șeful FRS a spus: „Cel mai greu e în momentul când ai ajuns la pragul în care știi că trebuie să depășești zona de confort și în momentul în care crezi că ai ajuns la punctul maxim al propriilor forțe. Dar, s-a demonstrat științific, că în clipa în care spui că nu mai poți, corpul mai are 40% rezistență. Depinde de cât de mult poți să lucrezi și să exploatezi cei 40%. Practic, aici se face diferența între sportivul care ajunge campion mondial și unul care nu intră în semifinale”.
„În scrimă nu prea putem vorbi de dezavantaje. Sigur că trebuie să faci sacrificii dacă vrei performanță, să stai departe de familie, să tragi tare la antrenamente, să depășești anumite bariere, dar toate acestea te călesc” Mihai Covaliu, președinte FR Scrimă
Echipamentul costă în jur de 500 de euro
Dacă părinții s-au decis să-și dea copilul la scrimă trebuie să știe că echipamentul nu e tocmai ieftin. Chiar dacă majoritatea cluburilor asigură echipamentul, acesta nu este personalizat, pentru fiecare sportiv în parte. Din cauze financiare, un echipament poate fi purtat de mai mulți sportivi. De aceea, e recomandat ca părinții să achiziționeze echipament personal pentru copil, însă prețurile nu sunt deloc mici. Indiferent dacă e vorba de spadă, floretă sau sabie, echipamentul este alcătuit din mască, costum, mânecă pentru mâna cu care tragi și apărători și costă aproximativ 350 de euro. La toate acestea se adaugă arma, care costă 60 de euro și o pereche de adidași. Prețul celor din urmă variază între 50 și 160 de euro, în funcție de producător, și țin aproximativ un an. Trebuie precizat însă faptul că în primii ani costurile cu echipamentul nu depășesc 200 de euro. „Costurile echipamentului pentru copii, în primii 2-3 ani, nu sunt așa de mari. E vorba de aproximativ 200 de euro și recomand părinților să cumpere echipament pentru fiecare copil în parte”, a declarat Mihai Covaliu.
CARE SUNT ARMELE DE LA SCRIMĂ‚
„Salariu mediu este 700 -1.000 de euro”
După câțiva ani de scrimă, automat, următoarea întrebare care se naște este cea legată de câștiguri. Primii bani pot apărea încă de la 14-15 ani, dar numai în cazul unor succese de excepție. „O medalie la Campionatul European sau Campionatul Mondial se plătește bine chiar dacă e câștigată la cadeți, la 14-15 ani”, ne spune Covaliu, care precizează însă că sumele importante intră în cont în momentul în care un sportiv atinge apogeul la Jocurile Olimpice: „O medalie de aur câștigată la Jocurile Olimpice se răsplătește cel mai bine. E vorba de aproximativ 100.000 de euro. Un aur la Campionatele Mondiale nu e recompensat însă foarte bine. Se plătesc doar 6-7.000 de euro”. Câștigarea medaliilor la cele mai importante competiții mondiale nu reprezintă singura sursă de venit pentru scrimeri. Cei mai buni sportivi de la fiecare club în parte sunt angajați sub diferite forme, iar ei primesc o remunerație lunară. „Salariu mediu al unui scrimer foarte bun este de 700-1.000 de euro. Din momentul în care sportivul promite, i se face un contract de muncă, de colaborare sau sub o altă formă pentru a-l putea recompensa lunar. Dacă ești la un nivel ridicat, poți să trăiești destul de bine din scrimă. Eu sunt convins că performanța va fi tot mai bine plătită”, a precizat șeful FR Scrimă. Totuși, Covaliu precizează că banii nu reprezintă singurul beneficiu al practicării acestui sport: „Scrima te învață ce e o competiție în adevăratul sens al cuvântului, îți dezvoltă respectul de sine, respectul pentru adversar și îți arată că doar prin muncă poți ajunge pe locul întâi. Scrima te face să fii un om ordonat și perseverent.”
„Ca antrenor, câștigi mult mai bine în străinătate”
În momentul în care se lasă de sportul de performanță, mulți dintre practicanții scrimei se apucă de antrenorat. Din păcate, în România, meseria de antrenor nu e remunerată pe măsura muncii depuse. „După ce termini cu viața de scrimer, ai mai multe posibilități. Mulți se apucă de antrenorat dau de afaceri. Din păcate, în România meseria de antrenor nu e apreciată la adevărata sa valoare. Lumea își îndreaptă ochii exclusiv spre cei care fac performanță. Un salariu de antrenor se învârte în jurul sumei de 500 de euro. Sigur, poate ajunge și la 1.000 de euro, dar acestea sunt excepțiile. Sunt mulți foști scrimeri români care au ales să plece în străinătate pentru că acolo se câștigă mult mai bine. Să nu se înțeleagă faptul că îi încurajez pe antrenori să plece din țară, dar aceasta este realitatea”, a declarat Covaliu. În Germania, în medie, un antrenor de scrimă câștigă aproximativ 2.000 de euro.
Avem 45 de cluburi de scrimă
Scrima se poate practica aproape în orice zonă a țării. Federația Română de Scrimă are afliate 45 de cluburi, împărțite în 13 orașe. Cele mai multe sunt, așa cum era de așteptat, în București, 15. Apoi urmează Iașiul și Constanța cu câte patru fiecare, și Craiova, Oradea și Slobozia, cu câte trei. Din București, cele mai importante cluburi sunt Steaua și Dinamo, acolo unde sunt legitimați cei doi campioni europeni din 2013 la individual, Ana Maria Brânză (la spadă) și Tiberiu Dolniceanu (la sabie). Ignorând capitala, există câteva centre importante în țară, care scot campioni pe bandă rulantă la toate categoriile de vârstă, de la copii până la tineret la Iași și Brașov (ambel de sabie), Satu Mare (floretă), Oradea și Craiova (ambele de spadă).
Există și șase cluburi private
Dintre cele 45 de cluburi din România, șase sunt private și toate se află în București. Patru sunt de spadă (ACS Stesial, Quarto, Contraatac, ACS Future Fencing) și câte unul de sabie (Riposta) și unul de floretă (Balestra). Dacă la cluburile de stat nu există o taxă pentru sportive, la cele particulare situația este diferită. Un tânăr care vrea să învețe scrima la un club privat trebuie să achite lunar 200 de lei, bani în care sunt incluse doar lecțiile. Excepție de la această regulă face clubul ACS Stesial. Aici, taxa este tot de 200 de lei, dar sportivii primesc echipament și le este asigurat și transportul de acasă la sală și retur.
PRINCIPALELE REPERE DIN ISTORIA SCRIMEI – Scrima devine un sport, în adevăratul sens al cuvântului, odată cu crearea de către Pierre de Coubertin, el însuși practicant al scrimei, a Jocurilor Olimpice Moderne, la Atena în 1896. La această primă ediție au fost prezenți 13 scrimeri, reprezentând patru țări, care s-au întrecut la probele de floretăși sabie, doar la individual. – În 1900, la J.O. de la Paris, este prezentă și proba de spadă. – În 1921 sunt organizate primele Campionate Europene care, în 1936, sunt transformate în Campionate Mondiale. – În 1936 se folosește pentru prima dată aparatul electric de semnalizare a loviturilor, doar la proba de spadă. – În 1955 apare floreta electrică, iar în 1989 este „electrificată” și sabia.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER