„Simțeam că mă sufoc. Eram speriat, dar mai terifiat eram de faptul că fiul meu mă strângea cu ambele brațe de picioare și se uita în sus la mine, implorându-mă să plecăm acasă. Respira greu, era alb la față. La câțiva metri de noi era un polițist. Am țipat la el din toți plămânii. Îl imploram să mă ajute, tocmai îmi leșinase copilul. S-a uitat la mine și nu a făcut nimic. L-am luat în brațe pe băiat și am încercat să îl ridic deasupra gardului, dar era mult prea înalt, așa că am început să îl lovesc cu picioarele, în speranța că o să cadă și o să scăpăm. Am lovit, am lovit, am lovit. Și acum, după 25 de ani, visez aproape în fiecare noapte gardul. Uneori cade și băiatul nu îmi mai moare în brațe”.
Eddie Spearitt este unul dintre supraviețuitorii tragediei din 15 aprilie 1989, de pe stadionul „Hillsborough”. Fiul său, Adam, în vârstă de 14 ani, nu a avut aceeași soartă. A fost una dintre cele 96 de victime ale tragediei care a avut loc în timpul partidei de Cupă dintre Liverpool și Nottingham Forest, una care va rămâne pentru totdeauna în istoria fotbalului mondial din cauza erorilor grave comise de organizatorii meciului. Totul a început cu câteva zile înainte de semifinală. Suporterilor lui Nottingam le-au fost oferite 21.000 de bilete, cu 7.000 în plus față de adversari, deși erau în minoritate prin statutul de „oaspeți” pe care îl aveau la partidă. Iar rețeta dezastrului a fost completată de afluxul enorm de „cormorani” care au încercat să intre în stadion cu doar câteva minute înainte de startul meciului. Fără să știe, cei 24.000 de suporteri ai lui Liverpool au continuat să umple peluza cu o capacitate de doar 14.600 de locuri, deși în primele locuri oamenii se călcau în picioare și se striveau de gardul de aproape 10 metri al peluzei. După șase minute de la startul semifinalei, la ora 15:06, arbitrul a întrerupt meciul. Prea târziu pentru 96 dintre suporterii care au murit. Prea târziu și pentru alte 766 de persoane care au avut nevoie de intervenția medicilor: „Nu te aștepți să te duci la un meci de fotbal și să mori”, a fost declarația unei mame care și-a pierdut fiul în tragedia de pe „Hillsborough”.
Duckenfield: „Lăsați intrarea liberă!”
S-a vorbit mult despre lucrurile care se puteau face altfel pentru evitarea tragediei. Momentul numit „zero” de către presă a fost acela în care Duckenfield, unul dintre polițiștii însărcinați cu buna organizare a intrării fanilor lui Liverpool pe stadion, observând sutele de oameni care nu făcuseră încă accesul în stadion, a transmis următorul ordin: „Lăsați intrarea liberă”. Potrivit declarațiilor fanilor, aceștia nu s-au înghesuit. Au trecut de turnicheți și s-au îndreptat spre tribuna alocată lor: ” Nu puteam să ne ridicăm mâinile. Auzeam cum vin în spate alții. Cântau, scandau, în timp ce noi eram striviți din ce în ce mai tare. Țipam, dar nu aveau cum să ne audă”, a rememorat unul dintre puținii supraviețuitori din primul rând al tribunei. Fluierul de start a împărțit suporterii lui Liverpool în două. În timp ce unii scandau numele jucătorilor care tocmai intraseră pe teren, alții se zbăteau pentru viață: „Nu puteam să îmi mișc brațele, așa că am decis să mă concentrez pe respirație. Am întors capul în stânga la un moment dat, mi-am văzut cel mai bun prieten murind. Am închis ochii, am tras o gură de aer și am leșinat”, a spus un alt suporter. Poveștile supraviețuitorilor sunt cutremurătoare. Oameni călcați în picioare, sufocați, încercând în zadar să găsească o gură de aer. După șase minute, meciul de Cupă a fost oprit. Tragedia a continuat însă, mai ales din cauza faptului că Poliția nu a intervenit la timp, catalogând drept „huliganism” încercările suporterilor de a supraviețui în tribună. Unei singure ambulanțe i-a fost permis accesul pentru a oferi ajutor victimelor. Restul, 44 mai exact, au intrat pe teren o oră mai târziu, iar fanii lui Liverpool au fost nevoiți să care persoanele rănite pe pancarte publicitare către ambulanțele din afara stadionului: „Încercam să ne salvăm singuri viața. Sunt absolut sigur că, dacă am fi beneficiat de ajutorul tuturor medicilor, am fi evitat tragedia”, a spus un alt supraviețuitor.
Jon-Paul Gilhooley, cel mai mic dintre victimele tragediei, în vârstă de 10 ani, era verișorul primar al lui Steven Gerrard, actualul căpitan al lui Liverpool
„Vom arunca vina unde merită să fie: pe fanii bețivi și fără bilet ai lui Liverpool”
Poliția a demarat zilele următoare o anchetă prin care a demonstrat că suporterii lui Liverpool au fost vinovați pentru tragedie. 23 de ani mai târziu s-a făcut însă dreptate după ce o anchetă independentă i-a exonerat pe fanii „cormoranilor” și a dovedit că Poliția britanică a fost mai preocupată de ștergerea propriilor greșeli în timpul tragediei decât de problemele care au ținut de organizarea semifinalei de Cupă: „Îmi aduc aminte cum le strigam polițiștilor să deschidă acele porți pentru a elibera presiunea ce se formase în tribune. Se uitau la noi și ignorau faptul că oamenii țipau la ei să le deschidă”, este declarația lui Steve Hart, unul dintre fanii aflați în tribunele stadionului „Hillsborough”. „Am văzut oameni care încercau să iasă din tribune și erau împinși înapoi de către polițiști”, a continuat acesta. În urma opririi meciului, Glen Kurton, ofițerul de presă al Asociației de Fotbal la acea vreme, a declarat faptul că a ținut constant legătura cu polițiștii aflați la stadion: „Au spus că una dintre porțile de acces a fost distrusă de fanii lui Liverpool. Aceștia au dat năvală în tribune și astfel s-a ajuns la această situație”. Deja vina pentru Hillsborough se arunca pe fanii lui Liverpool. John Motson, unul dintre comentatorii acelui meci primise aceleași informații, unele pe care le-a transmis în direct: „Am primit o explicație pentru ce se întâmplă aici. Din informații reiese faptul că una dintre porțile de intrare din exterior a fost distrusă, iar oameni fără bilete au intrat în tribune, zdrobindu-i astfel pe cei cu bilete, aflați deja acolo”.
În seara de 15 aprilie, a avut loc o conferință de presă la sediul poliției din South Yorkshire. Peter Wright, ofițerul superior al poliției din Sheffield, nu și-a asumat vina pentru dezastru. În schimb, acesta a corectat informația falsă conform căreia fanii lui Liverpool au fost cei care au deschis poarta de acces în tribună: „Poarta a fost deschisă din ordinele noastre, deoarece exista pericolul ca fanii din afara stadionului să fie zdrobiți. Nu am luat la cunoștință nicio legătură între deschiderea acelei porți de acces și dezastrul din tribune.” Ulterior, poliția a dat vina pe fanii lui Liverpool. Înainte de identificarea celor 96 de victime, procurorii au cerut teste de alcoolemie pentru toate persoanele decedate, inclusiv pentru copii. Pe tot parcursul cercetărilor au fost utilizate acuzații false conform cărora victimele s-ar fi aflat în stare de ebrietate în momentul decesului. Totodată, poliția din South Yorkshire și-a pregătit apărarea. Ofițerii au fost chemați pentru a le fi stabilită acoperirea. Printre aceștia se aflau Clive Davis și Norman Bettison. Primul dintre cei doi a declarat pentru BBC următoarele: „Mă aflam sub tutela inspectorului șef Norman Bettison în perioada respectivă. Acesta ne-a spus că este oportunitatea vieții pentru noi, și că ne putem face un nume. La întâlnire ni s-au spus exact următoarele cuvinte, pe care nu le pot uita pentru că mi-au rămas întipărite în memorie: ă să fie sau unde ar trebui să fie: pe fanii bețivi și fără bilet ai celor de la Liverpool. Acum trebuie să mergem și să găsim dovezi care să susțină acest fapt.>>”. Era o poveste plauzibilă pentru anii ’80, când violențele dintre fani aveau loc constant. Reputația celor de la Liverpool nu era tocmai grozavă. În 1985, la finala Cupei Campionilor cu Juventus, disputată pe învechitul stadion Heysel din Bruxelles, 39 de italieni au murit, în timp ce fugeau de fanii „cormoranilor”, după prăbușirea unui zid din tribună. Acum poliția dădea vina pe Liverpool și pentru dezastrul de pe „Hillsborough”. Șase săptămâni mai târziu, s-a aflat că nu vor fi aduse acuzații împotriva polițiștilor și oficialilor care au avut legătură cu dezastrul de la stadionul „Hillsborough”. David Duckenfield, cel care a dat ordinul de a deschide poarta pe unde au intrat fanii, s-a pensionat ulterior din motive medicale. Nici el, nici altă persoană nu avea să suporte consecințe pentru dezastrul de la „Hillsborough”.
116 din 164 de declarații oferite de către polițiștii aflați la stadion pe 15 aprilie au fost editate ulterior pentru a elimina comentariile nefavorabile
După aproape un sfert de secol de cercetări, adevărul a ieșit la suprafață. Pe 12 septembrie 2012, James Jones, șeful comisiei de la Hillsborough a declarat: „Documentele analizate au dovedit faptul că această tragedie nu ar fi trebuit să aibă loc. Este clar că au fost probleme de organizare și de gestionare a dezastrului, cât și a rezultatelor ulterioare. Au fost identificate încercări clare de a se arunca vina pe fani. Rezultatele acestei comisii arată cât de vulnerabile sunt victimele și supraviețuitorii acestora atunci când transparența și responsabilitatea celor ce reprezintă legea sunt compromise”. În momentul de față au loc două investigații în cazul Hillsborough: una dintre ele pentru a descoperi cine a fost vinovatul pentru dezastru, cea de-a doua pentru verificarea acuzațiilor aduse poliției pentru încercarea de a arunca vina pe fani. Hillsborough a fost un dezastru ce putea fi evitat. Ce s-a întâmplat acolo este evident, însă marea problemă a fost că poliția, sistemul judiciar și guvernul au permis ascunderea adevărului pentru prea mult timp. 25 de ani au trecut de la tragedie. Familiile au aflat în urmă cu doi ani un adevăr tardiv și dureros: „Nu îmi aduc înapoi copiii. I-am lăsat să meargă la meci și apoi a trebuit să îi aduc înapoi acasă într-un sicriu. E crunt”, a declarat o mamă care și-a pierdut ambii băieți pe 15 aprilie 1989.
Potrivit unor studii făcute la împlinirea a 10 ani de la tragedie, cel puțin trei persoane care au supraviețuit s-au sinucis din cauza acesteia. Un altul a petrecut opt ani într-o clinică de psihiatrie. Mulți alții au fost mai târziu internați în clinici de dezalcolizare sau de dezintoxicare.
59 de persoane aveau activitate cerebrală în momentul în care s-a decis sistarea operațiunilor de salvare
„The Sun”, boicotat de suporterii lui Liverpool
La patru zile de la dezastru, pe prima pagină a tablodiului „The Sun” apăreau scrise următoarele: „O parte dintre fanii lui Liverpool au jefuit victimele și au urinat pe curajoșii polițiști. Suporteri i-au bătut pe polițiștii și paramedicii care încercau să salveze victimele”. A fost publicat în același număr un articol cu titlul „Adevărul”. În respectivul articol, tabloidul britanic îi critica dur pe fanii „cormoranilor”. Ca urmare, în Liverpool, niciun fan al echipei de pe „Anfield” nu cumpără „The Sun”, deși tabloidul și autorul articolului și-au cerut scuze atât în 2004, cât și imediat după publicarea raportului: „Am spus că a fost adevărul. Și n-a fost. Am făcut o eroare teribilă”. La conferința de presă în care s-au publicat rezultatele raportului, Trevor Hicks, un părinte care și-a pierdut două fete în tragedia de la Hillsborough, le-a cerut reporterilor de la „The Sun” să părăsească sala. Niciunul nu era însă prezent.
Ce măsuri s-au luat după tragedia din 15 aprilie 1989
• Toate echipele din Anglia au fost obligate să își doteze stadionul cu locuri pe scaune, iar gardurile au dispărut • Între 1991 si 1997 s-au investit circa 500 de milioane de lire pentru renovarea arenelor britanice • Biletele la meciuri s-au vândut exclusiv pe baza unui act de identitate • A crescut numarul obligatoriu de stewarzi la fiecare meci • Liverpool nu mai joacă pe data de 15 aprilie
Primele șase minute ale partidei dintre Liverpool și Nottingham Forest
Cele 96 de victime ale tragediei de pe stadionul „Hillsborough” și vârsta acestora
Articol scris de Emanuel Ivan și Sorina Oprițescu
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER