Material publicat în ediția tipărită săptămânală ProSport, distribuită în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar
Bancherul „diavolilor” Unul dintre ei este cel care se zbate să îi convingă pe directorii companiei „Nike” să plătească cel mai mare contract al unei echipei cu o firmă de echipament sportiv din istorie. Ed Woodward (40 de ani) este numele său, iar postul pe care îl ocupă la Manchester United este cel de vice-președinte executiv. „Vice”, pentru că patronii Joel și Malcolm Glazer au preferat să ocupe funcții oficiale în organigramă.
Practic, Ed este cel care decide și semnează cele mai importante acte legate de club. Întrebarea este cum ajungi să conduci un club de talia lui Manchester United. O astfel de echipă a ajuns la acest nivel ridicat făcând bani și cheltuind bani, iar cel mai nimerit om să o conducă este cel care știe să facă bani. Ed Woodward se potrivește descrierii, asta pentru că, din 1999 până în 2005, CEO-ul lui United a fost bancher pentru J.P. Morgan & Co. Pasul către fotbal l-a făcut când familia Glazer a preluat clubul englez, în 2005, Woodward fiind consultantul oamenilor de afaceri americani. Ulterior, i s-a oferit un post în cadrul clubului, iar în 2007 avea pe mână operațiunile comerciale și media ale celui mai de succes club din Marea Britanie. Față de momentul în care a fost cooptat, până în 2012, încasările comerciale ale lui United au crescut de la 48,7 la 117,6 milioane de lire sterline. Aceste rezultate l-au convins pe Malcolm Glazer să-l facă pe Woodward principalul om de decizie al „diavolilor” în iulie 2013, după demisia fostului CEO, David Gill. Adică, pe lângă îndatoririle comerciale, Woodward a preluat și eventualele negocieri pentru transferuri. Un job inedit pentru el având în vedere că până în 2012 nu interacționase absolut deloc cu oamenii de fotbal. Totuși, în ciuda unor transferuri ratate, United este una dintre echipele care sunt „pe plus”. În primele luni ale anului financiar 2013, încasările crescuseră cu 29%, iar Manchester United este echipa cu cele mai mari venituri din Premier League.
Catalanul, clubul englez și banii șeicilor Dacă United a preferat să promoveze un om din cadrul clubului în cea mai importantă funcție din organigramă, nu același lucru se poate spune despre vecinii lor din Manchester. Șeicul Mansour, care deține City, a preferat să meargă la sigur. A știut cu ce echipă vrea să semene bijuteria sa și l-a angajat pe Ferran Soriano (46 de ani) în funcția de CEO, în septembrie 2012. Background-ul lui Soriano îl recomanda pentru postul pe care îl ocupă, dar și pentru ambițiile lui City. Între 2003 și 2008 spaniolul a ocupat funcția de vicepreședinte financiar la FC Barcelona, perioadă în care încasările clubului catalan au crescut de la 123 la 308 milioane de euro. Ulterior a trecut în fruntea companiei aeriene Spanair, care și-a încetat operațiunile în ianuarie 2012, din cauza problemelor financiare. Spre deosebire de Woodward, legăturile lui Soriano cu lumea fotbalului sunt foarte puternice, având o relație de prietenie cu cel mai cunoscut agent de jucători, Jorge Mendes. În plus, CEO-ul lui City a stat și la masa grupului G14, format din cele mai puternice cluburi din lume.
În acest moment, Soriano este văzut ca fiind singurul om capabil să crească imaginea lui Manchester City și să jongleze corect cu legea fair-play-ului financiar, capitol la care clubul deținut de șeicul Mansour avea mari probleme, având în vedere că de multe ori cheltuielile depășeau cu mult încasările. Pe scurt, a fost adus pentru a mări încasările și a face din clubul pe care îl conduce un brand capabil să îl depășească pe cel al lui United.
Iar lucrurile par că se îndreaptă în acea direcție. Conform specialiștilor citați de presa britanică, Manchester City a devenit un model pentru cluburile moderne. A fost desemnată echipa care și-a folosit cel mai bine imaginea prin intermediul social-media, acesta fiind primul pas în a deveni cunoscut la nivel mondial.
„Consumatorii tind să rețină 5-6 branduri din fiecare categorie, nu 20. În 2003, când eram la Barcelona, clubul risca să piardă teren în fața marilor echipe și să rămână doar un brand local. Câțiva ani mai târziu, eram în Tokyo și un barman m-a auzit vorbind catalană. Mi-a zis: (n.r – sunt membru) și a scos o legitimație de „socio” al Barcelonei. Asta vreau să fac și aici”, își descrie Soriano planul pe care îl are pentru Manchester City. La Barcelona a reușit, iar la City procesul este în plină desfășurare, cu semne bune, având în vedere că Soriano vrea să exploateze și o altă piață decât Asia. Clubul britanic a cumpărat o franciză pentru un loc în campionatul Nord-American de fotbal și a înființat echipa New York City. Astfel, proiectul lui Ferran Soriano va putea fi văzut de lângă Empire State Building.
A înlocuit ghetele cu costumul Diferit față de exemplele prezentate mai sus este modelul lui Bayern Munchen, campioana Europei. Asta pentru că în ultimii 20 de ani clubul german a înregistrat profit, un lucru neobișnuit pentru echipele care primesc infuzii generoase de la patronii ruși sau arabi. Acest lucru se întâmplă pentru că Bayern nu are patron, 82% dintre acțiuni fiind deținute de către fani. Totuși, afacerea este condusă de cineva, iar numele său este Karl Heinz Rummenigge. Fost jucător al bavarezilor, Rummenigge avea ca să transforme Bayern nu doar în cea mai puternică echipă din punct de vedere fotbalistic, ci și în una care să fie cunoscută în toată lumea. Iar treaba a fost începută cu oamenii de lângă stadion: „Ne-am gândit că dacă o să avem prețuri mari la bilete pentru zona VIP și bussines, o să putem să avem bilete de 7,5 euro în alte zone ale stadionului. Vrem ca un om fără serviciu să poată veni la meciurile noastre.
Asta e obligația mea față de ei”. Perioada în care a fost jucător îi folosește și acum: „Am învățat că trebuie să fim atenți cu fotbalul. La Bayern noi implicăm oamenii care au jucat aici și sper să fac din Bayern un exemplu pentru celelalte echipe din Bundesliga”. Totuși, pentru a deveni un exemplu demn de urmat, nemții aveau nevoie de o figură cunoscută în orice colț al lumii. Chiar dacă anul trecut a câștigat campionatul Germaniei, Cupa Germaniei și Liga Campionilor, Rummenigge l-a adus pe Guardiola: „El poate duce Bayern la alt nivel. E dedicat fotbalului și ne creează o imagine extraordinară. Este probabil cel mai important antrenor al momentului, iar echipa noastră crește în popularitate”. Următorul pas al CEO-ului este să crească cota echipei sale din drepturile de televizare. „Bayern a câștigat Liga Campionilor în 2001, a jucat finala în 1999 și Leverkusen a fost finalistă în 2002. Germania a fost campioana Europei în 1996 și a fost în finala Mondialului în 2002, așa că nu cred că englezii au fost mai buni ca noi, doar că în Germania a fost o greșeală de marketing în acea perioadă”, analizează Rummenigge diferența de bani veniți anual din drepturile TV vândute în afara țării dintre Premier League (800 milioane de euro) și Bundesliga (70 milioane de euro). „Dar trebuie să învățăm de la ei. Să începem cu turnee în toată lumea și să câștigăm simpatizanți”, adaugă el.
Inventatorul „Galacticilor” Ultimii zece ani au fost dominați de două forțe, care veneau din aceeași țară și care erau conduse într-un stil asemănător. Este vorba despre Real Madrid și Barcelona, poate cele mai iubite echipe din lume la ora actuală. Iar motivul pentru care sunt iubite ar putea fi faptul că la aceste cluburi fanii au un rol foarte important, și anume, acela de „socios” (n.r – acționari). Concret, oricine deține o acțiune poate vota președintele clubului.
Tocmai din acest motiv, funcția de președinte este una pentru care luptele electorale sunt foarte dure. Dacă la Barcelona Sandro Rosell tocmai și-a dat demisia din cauza unor neconcordanțe în transferul lui Neymar, la Real Madrid lucrurile par destul de stabile. Asta pentru că Florentino Perez este poate cel mai nimerit om să conducă un club de talia madrilenilor. Om de afaceri, inginer și fost politician, Perez a câștigat pentru prima dată alegerile în 2000, după o mișcare inteligentă de marketing. Le-a promis fanilor că îl va aduce pe Luis Figo de la marea rivală FC Barcelona. În 2004 a câștigat al doilea mandat, iar veniturile din operațiunile comerciale erau uriașe. Tricourile lui Zidane, Beckham și Ronaldo aduceau venituri uriașe mai ales din Asia, iar numele de „Los Galacticos” era atribuit vedetelor lui Real Madrid. Totuși, în 2006, Perez a fost nevoit să demisioneze din cauza rezultatelor slabe ale echipei, dar în 2009 a candidat din nou și a câștigat.
Real s-a întors astfel la celebra strategie de marketing, iar Cristiano Ronaldo a fost cel care a asigurat vânzarea tricourilor. La începutul acestui sezon, Perez a câștigat un nou mandat și totul a fost sărbătorit cu transferul lui Gareth Bale, de la Tottenham, pentru 100 de milioane de euro.
„Modelul economic al nostru a fost creat de Santiago Bernabeu (n.r – președintele lui Real Madrid între 1943 și 1978). Când Alfredo Di Stefano a fost cumpărat pentru 5 milioane de pesetas (n.r – moneda Spaniei) lumea a spus că lucrurile scapă de sub control. Dar atunci s-a creat o mare echipă care a atras simpatia tuturor. Asta continuăm acum. Aici vrem un mixt între cei mai buni fotbaliști din lume și cei creați de noi. Noi vrem să îi mulțumim pe toți fanii noștri din întreaga lume. Astfel, o să creștem din punct de vedere financiar și o să ne permitem să rămân independenți”, este viziunea lui Florentino Perez.
Faptul că avem datorii nu este neapărat o tragedie. E ca și cum ai sta într-o casă pe care ai ipotecă. Chiar dacă proprietarul se îmbogățește de la an la an, casa ta este în continuare ipotecată Ed Woodward, despre datoriile lui United
În ultimii trei ani am avut 200 de milioane pierderi, apoi 100, iar în acest an suntem cu 50 de milioane de euro pe minus. Dar am investit 150 de milioane de euro în centrul de copii și juniori Ferrand Soriano, președinte Manchester City
959 de milioane de euro a cheltuit Real Madrid în cei 10 ani de mandat al lui Florentino Perez
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER