Italia a stat în meci din inerție și din tradiție. Din ce a fost odată. Pleacă învinsă și punctează un pic cu spiritul la impresia artistică! Până la urmă aceasta este realitatea fotbalului italian. Au dat campioana europeană la nivel de club, dar fără italieni în formație.
Nu-mi amintesc să fi văzut vreodată Italia în halul ăsta. Apatică, fără orizont, ezitantă în apărare, impotentă pe atac. O umbră a campioanei mondiale. Perspectiva unui turneu final cu finalistele ediției trecute eliminate din faza grupelor prinde din ce în ce mai mult contur la pauza unui meci în care slovacii au făcut legea. Turneul african e cu adevărat unul inedit atât timp cât cele mai bune echipe de acum patru ani și țara organizatoare au același statut ca și formațiile necalificate. Pe noi ne mai „consolează” și faptul că nici Serbia, cealaltă națională din grupa preliminară în care am fost, despachetează la ora asta bagajele. Ne întoarcem la Italia… Dar nu putem spune nimic după primele 45 de minute. Ne putem întreba doar. Ce caută Gatusso pe teren? Lângă De Rossi… Într-un meci în care Italia vrea victoria. A înnebunit Lippi? Pe bancă nu prea are soluții, dar asta pentru că le-a lăsat acasă. Cassano, ori bătrânii Totti sau Del Piero ar fi putut intra oricând să schimbe soarta meciului și a Italiei. Pentru că deja era 0-1. Pasă De Rossi direct la adversar, Vittek primește pe culoar și găsește perfect colțul lung.
Final agonizant, dar atât
Așa, intră Quagliarella și Maggio. Au trecut vremurile când recitam echipa Italiei cu tot lotul lărgit cu ochii închiși. Un fundaș și un atacant cu nume de paste de la Napoli sunt trimiși să salveze campioana mondială. Simpatica Slovacie își pierde susținătorii când portarul Mucha mimează o accidentare. E clar, micuța formație e timorată de performanța care este pe cale să o realizeze și apelează la tertipuri de Liga I. L-o fi învățat vasluianul Kuciak, rezerva sa. Dar și așa…
Italia înoată anevoie. Se sufocă! De disperare, de neputință. Rezultatul din cealaltă partidă îi ajută! Un singur gol e de ajuns. Se califică și cu trei egaluri. Tipic. Dar cine să egaleze. Bunicul Lippi dă semne de viață. Îl cheamă pe Andrea Pirlo, cel mai bun om al lor acum patru ani, și îl trimite pe gazon. Stadionul erupe. Slovacia continuă să tragă de timp, iar tensiunea întinde nervii tuturor la maximum. Finalul e halucinant. Quagliarella șutează, Skrtel e în poartă și respinge. De pe linie sau nu? Asistentul are șubler în fanion și infraroșii. Lasă faza…
Pasă de gol direct din margine!
Slovacii pe contraatac. Cannavaro depășit, dar Durica trage alături. Vittek apare însă la întâlnirea cu Jabulani și face 2-0. „E finito!”. Decarul Italiei are însă nume predestinat. Di Natale învie squadra și face 2-1. Ultimele minute sunt agonizante! Italia se prăvălește peste adversar. Înscrie, dar tușierul, care nu a văzut gol, vede ofsaid. Tot fază de șubler, dar parcă acum nu mai are dreptate. Și totul se termină, după un gol pe care nicio defensivă italiană nu l-ar putea primi. O repunere de la margine, pasă de gol, concretizată de nou-intratul Kopunek! Vin prelungirile. Chiar că e gata! Quagliarella însă nu vrea. Înscrie superb, cu o scăriță de la 22 de metri. Italia se agață, dar nu se mai poate face nimic!
Campionii mondiali părăsesc terenul în lacrimi. Multă durere, dar și o mare, imensă neputință. La centru, slovacii au făcut o horă ca a noastră.
SLOVACIA: Mucha – Pekarik, Skrtel, Zabavnik, Strba, Vittek, Stoch, Durica, Hamsik, Jendrisek, Kucka Rezerve: Cech, Weiss, Kozak, Sestak, Sapara, Pernis, Holosko, Jakubko, Kopunek, Salata, Petras, Kuciak Antrenor: Vladimir Weiss
ITALIA: Marchetti – Criscito, Chiellini, Cannavaro, De Rossi, Pepe, Gattuso, Iaquinta, Di Natale, Zambrotta, Montolivo Rezerve: Buffon, Maggio, Gilardino, Bocchetti, De Sanctis, Marchisio, Camoranesi, Palombo, Quagliarella, Pazzini, Pirlo, Bonucci Antrenor: Marcello Lippi
CLICK AICI PENTRU COMENTARIUL MINUT CU MINUT
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER