Criza este iar la ea acasă la Rapid, iar trecerea oltenilor prin Giulești a lăsat urme. Fanii au atacat autocarul echipei și au cerut măsuri urgente. Copos pune piciorul în prag și trage linie: „Fanii să rămână cu ‘farmecul’ și să ne lase pe noi să ne preocupăm de viața clubului”, spune patronul Rapidului.
VEZI MAI JOS MESAJUL LUI COPOS:
„Dintotdeauna am împărtășit sintagma conform căreia, în fotbal, o echipă nu poate exista fără suporteri. La urma urmei, jocul echipei nu are alt scop decât să-i încânte, să-i atragă pe suporterii care, la rândul lor, pot da un impuls decisiv jucătorilor.
Pornind de la această convingere, am acceptat în consecință ideea că și suporterii pot avea, până la un punct, un cuvânt de spus în bunul mers al unui club de fotbal. Așa am și procedat în ultima vreme la Rapid: în primul rând, ținând cont de faptul că fanii și-au dorit dintotdeauna antrenor rapidist, am adus pe banca tehnică un antrenor rapidist. De ce? Să ne amintim de reproșurile galeriei la adresa lui Mircea Rednic sau Dan Petrescu, deși unii dintre aceștia au făcut multe pentru Rapid.
În al doilea rând, am ținut cont de sugestiile referitoare la aducerea unor jucători (vezi, de exemplu, cazul lui Ilie Iordache și al altor fotbaliști aduși în pauza dintre tur și retur). Într-un cuvânt, am încercat să facem în așa fel încât clubul să se bucure de toate condițiile pentru a ne plasa pe unul dintre primele locuri în acest campionat (care, în opinia mea, este de un nivel extrem de scăzut), aducând astfel susținătorilor satisfacția pe care ei o doresc și o merită.
Ce am primit în schimb din partea unora care pretind că sunt suporteri rapidiști? Înjurături copioase adresate nouă și familiilor noastre până la a nu știu câta spiță; amenințări de toate felurile, unele chiar de tot hazul; reproșuri numeroase, fie că era sau nu era cazul.
Concret, se știe foarte bine ce s-a întâmplat după meciul de sâmbăta trecută cu Craiova, când autocarul jucătorilor a fost oprit de un grup de așa-ziși suporteri, iar fotbaliștii au fost ținta unor amenințări precedate de un noian de înjurături imposibil de reprodus. Bine că violențele fizice s-au revărsat doar asupra autocarului, nu și asupra jucătorilor, care n-au cea mai mare vină pentru rezultatul dezastruos al meciului, răspunderea principală aparținându-ne nouă, managerilor. (Apropo, unde or fi fost jandarmii pentru care plătim o groază de bani ca să asigure ordinea la meciuri și care, dând indicații de tot felul, ne amendează tot pe noi? Vom face o solicitare în acest sens, să ni se spună clar cum se justifică sumele încasate pentru niște servicii pe care noi nu le vedem).
Accept ideea de critică – mai mult sau mai puțin îndreptățită, dar civilizată – însă refuz să fiu de acord cu violența, fie ea verbală sau fizică. Tocmai de aceea, rămân la părerea că aceia care au luat autocarul cu asalt sau cei care și-au făcut efectiv o meserie din a înjura non-stop reprezintă doar o mică parte a imensei mase a adevăraților suporteri rapidiști.
Prin urmare, cred că a sosit timpul pentru o schimbare în maniera de lucru din Giulești, pentru o împărțire clară a atribuțiilor în ceea ce privește „farmecul vieții”: suporterii să-și asume „farmecul”, să se bucure sau (ăsta-i fotbalul…) să se întristeze alături de echipă, pentru rezultatele acesteia, iar managementul clubului să-și asume „viața”, adică aspectele concrete ale administrării clubului în mod profesionist, astfel încât acesta să ocupe adevăratul loc pe care consider că-l merită în fotbalul românesc și european.
Astfel, asumându-ne fiecare partea lui de responsabilitate, ar trebui să comunicăm mai eficient și să conlucrăm mai bine, pentru ca în final să ne bucurăm și unii și alții. Și ar trebui să fim convinși din capul locului că violența nu rezolvă niciodată nimic, să ne reamintim de perioadele în care galeria rapidistă era premiată pentru fair-play și atitudine non-violentă, indiferent că antrenorul era rapidist sau nu”, spune patronul Rapidului pe blogul personal
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER