Steaua s-a ales cu trei puncte, însă îl poate pierde pe Szekely pentru meciul cu Galatasaray.
Căpitanul cu averea numărată în trofee, băiatul ascuțit cu freza castron din trecut calcă acum greu gazonul spre bancă. A ajuns la echipa pe care o iubește. La vârsta antrenoratului a fost un moft al tribunei și un compromis al lojei. Cu preliminariile Ligii în față, știe că vine momentul scadenței dinspre Palat. Nu e liniștit. Se așază. Lângă șoapta lui Pedrazzini, în apropierea lui „Mache”. Ce ironie! Să-i păzească temperamentul un nepot din Pipera. Sare imediat. Dayro ține de minge prea mult, Goian și Ghionea par adormiți, moldovenii încep mai determinați. L-a ales din nou pe Bănel, deși la Vaslui a pierdut cartea asta. Ai lui ajung greu la poartă. Rar și doar pe flancuri. Jocul e rupt. Repriza se scurge, iar pe sfârșit Arthuro trage prima oară pe poartă.
Pauză. Poarta care l-a „blestemat” pe Nicoliță sezonul trecut își cere din nou partea. Rădoi la servire, Pecnik la reluare. Autogol! Steaua conduce și joacă la așteptare. Fără risc, parcă cu gândul la Galata, dar cu amenințarea evoluției șterse în fața unui adversar care a contat doar din imbold. Finalul totuși i-a aparținut și a prilejuit un debut, primul gol al lui Stancu, dar și un moment ghinionist, accidentarea lui Szekely.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER