*”Câinii” s-au pregătit ieri la 23 de grade, asta după ce în ianuarie au făcut alergări la -7 grade
La Dinamo, cu banderolă sau nu, șeful rămâne tot Dănciulescu. E primul care coboară din autocar, primul pe terenul de antrenament, conduce mereu plutonul de alergători de anduranță, iar privirile majorității puștilor din lot îl vizează când unuîn momentele în care unul dintre ei nu înțelege cum să execute vreun exercițiu. Ieri, la primul antrenament pe tărâm spaniol, lucrurile au stat identic.
După un scurt drum cu autocarul condus de celebrul Tyson, „câinii” au ajuns la 10:30 pe terenul orașului din San Pedro. Soarele ardea efectiv, chiar dacă termometrul arăta nu mai mult de 23 de grade. Dar ce diferență față de minusul spre care se afundase mercurul în urmă cu vreo două săptămâni, în cele zece zile de chin din Poiana Brașov. Danciu intră primul pe teren, se uită uimit la cer și exclamă: „Mamăăă! Iarbă, frate!”. Litoralul Mediteranei e, într-un 1 februarie rece la București, mult mai atrăgător decât pantele și pădurile Bucegilor.
Cu fețele gâdilate de soarele andaluz, „câinii” au început cu zâmbetul pe buze antrenamentul. Țălnar îi strânge la mijlocul terenului, în cerc, și le explică exact: „Bă, poate mai stau eu cu gura pe voi, vă mai trimit și la dracu’, dar să știți că o fac pentru voi. Să vă gândiți că atunci când n-o să vă mai zic ceva, e nasol. Că nu mai contați”. Dinamoviștii nu păreau uimiți. Apropierea dintre ei și antrenor crește pe zi ce trece, pentru că, spun toți, „Țânțarul” e un fin psiholog și știe ce și când să le zică. În plus, glumele au un rol important.
Fără bani, dar uniți
Presa nu are acces decât o jumătate de oră la această ședință, dar e destul pentru a trage o concluzie măcar despre atmosfera delegației dinamoviste. La hotel, la finalul ședinței, picioarele mai mult se târau. „E la fel de greu ca la Poiană, doar că aici avem și minge”, spun dinamoviștii. „O să ne ajute mult. Ne dă mare încredere perioada asta drăcească”. Și, cu toate problemele financiare care le dau bătăi de cap, „câinii” sunt setați pe revanșă. Se simte, se vede, iar Dinamo chiar reîncepe să semene cu o familie. Iar cel mai important e faptul că toți au înțeles că pentru a absolvi proba caracterului, a performanței fără bani, trebuie să fie uniți.
E foarte greu, de la minus 7 grade am ajuns aici, la peste 20. credeam că am scăpat de chin, dar după primul antrenament se vede că nu e așa. Azi am reușit să și vorbim cu mingea, de dimineață, dar după atât timp nu prea ne mai ascultă Sorin Strătilă, mijlocaș
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER