FRF și cantonamentul organizat de un om fără licențe

De aproape o lună, media de sport publică giga de informație despre tensiunile dintre FRF și Steaua, produse de refuzul clubului de a-și trimite jucătorii în turneul din Antalya al naționalei. Anghel Iordănescu cere suspendarea steliștilor, Răzvan Burleanu e echivoc, iar oficialii de la Steaua susțin că turneul nu are nicio legătură cu echipa națională și, prin urmare, jucătorii nu sunt obligați să meargă în cantonamentul cerut de selecționer. În mormanul de declarații și de date, există, însă, 8 lucruri mai puțin cunoscute despre conflictul dintre FRF și Steaua.

1. Regulamentul este clar: jucătorii suspendați

La articolul 69 din Regulamentul Disciplinar al FRF se scrie:

Jucătorul român care a fost convocat la stagiile de pregătire și la jocurile unei echipe naționale și care nu se prezintă la data și locul convocării va fi sancționat cu suspendare de la 4 la 8 jocuri. În perioada cât durează convocarea, el nu are dreptul să joace la echipa sa de club, în caz contrar echipa sa fiind sancționată cu pierderea jocurilor respective prin forfait

Conform rândurilor de mai sus, pentru refuzul de a venit în cantonamentul României din Antalya, jucătorii români Niță, Toșca, Papp, Stanciu, Pintilii și Adrian Popa trebuie suspendați între 4 și 8 meciuri.

Dar.

Steaua susține că acțiunea din Turcia, desfășurată între 25 ianuarie și 6 februarie, nu este una oficială a echipei naționale, deci clubul nu e obligat să trimită fotbaliștii.

E o variantă de lucru, dar ea pică în fața acceptului dat de președintele Stelei, Valeriu Argăseală, în ședința Comitetului Executiv al FRF ca acest turneu de pregătire a jucătorilor în vederea Euro 2016 să se desfășoare.

Dacă Steaua considera turneul o șușă, Argăseală avea obligația să spună „nu”  în ședința din 29 octombrie 2015.

Dacă regulamentul FRF nu este acordat cu cel FIFA, membrii Comitetului Executiv direct interesați, inclusiv Argăseală, aveau datoria să preseze pentru modificarea actualelor legi.

Câte inițiative legislative în acest sens a avut președintele Stelei?

2. Regulamentul e la fel de clar: oficialii suspendați

La articolul 84 din același Regulament Disciplinar se scrie:

Fapta cluburilor de a nu permite jucătorilor români sau străini să se prezinte la convocările echipelor reprezentative pentru antrenamente și jocuri, se sancționează cu interzicerea oricărei activități legate de fotbal pentru persoanele vinovate pe o perioadă de la 3 la 6 luni.

Anul trecut, Steaua a avut nu 6, ci 7 jucători convocați de același Iordănescu pentru un turneu asemănător în Antalya. În 2015, Steaua le-a dat drumul la acțiunea lotului, considerat acum divizionar, lui Cojocaru, Papp, Popa, Prepeliță, Bourceanu, Keșeru și Rusescu.

Inconsecvența din atitudinea oficialilor de la Steaua e o bilă neagră în cazul unei eventuale apariții în fața Comisiei de Disciplină.  Dar pe cine ar trebui să suspende Federația între 3 și 6 luni?

Pe Becali nu poate pentru că nu are funcție oficială.

Pe Reghecampf nu vrea pentru că ar declanșa un val de ură al fanilor Stelei la adresa federației.

Pe Argăseală ar putea. Dar Argăseală este membru în Comitetul Executiv, adică unul dintre ei.

3. Reghecampf joacă un rol pentru imagine

Întrebat pe 7 ianuarie 2016 despre cantonamentul naționalei, Laurențiu Reghecampf n-a negat, culmea, că acțiunea este una a „naționalei”:  

„Să vină ‘nea Puiu la Steaua și mă duc eu la națională să-i iau toți jucătorii. Să vedem atunci cum e. Eu cred că este mai important pentru ei să joace patru luni la echipa de club decât trei meciuri la națională. Nu mă interesează pe mine ce spune domnul Iordănescu”

Practic, antrenorul Stelei își apără jobul, așa cum fac deseori Arsene Wenger sau alți manageri un pic mai cunoscuți. Și aroganța lui poate fi scuzată, mai ales că atitudinea dă bine la milioane de fani ai Stelei.  

Argumentul că acțiunea lui Iordănescu îi încurcă lui Reghecampf planurile de pregătire este, însă, un simplu pretext. La ultimul meci de acum 3 zile, cu Ujpest, antrenorul nici măcar nu s-a mai sinchisit să-și printeze și să-și explice schemele de joc, așa cum procedează orice antrenor serios în fotbalul modern. Dacă explicația pentru această scăpare e că jucătorii Stelei știu deja ce au de făcut, atunci e subminată însăși decizia Stelei de a nu lăsa fotbaliștii să meargă la lot.

Problema lui Reghecampf în acest caz este că vrea să pară că are un rol mult mai important decât cel real. Refuzul de a trimite jucătorii la națională nu-i aparține lui, nici lui Valeriu Argăseală, simpli executanți la clubul Steaua.

Refuzul este al lui George Becali, finanțatorul cu drept de viață și de moarte asupra tuturor viețuitoarelor din club.

4. Ura lui Becali față de Iordănescu

Esența refuzului Stelei de a lăsa jucătorii la lot poate fi găsită într-o problemă care nu privește echipa națională. Nu are, de fapt, nicio o legătură cu fotbalul.

De mai bine de un deceniu, George Becali trăiește cu teama că cineva îi va fura clubul Steaua. Este, probabil, o sechelă generată chiar de modul în care a preluat el clubul, la începutul anilor 2000. Vi-l aduceți aminte pe Dumitru Dragomir urlând la OTV: „Fac un autodenunț! L-am ajutat pe Becali să fure clubul Steaua!”.

Anii au trecut, iar Steaua a dus între timp o relație ambiguă cu Ministerul Apărării, de la care a preluat jucătorii, baza de pregătire și stadionul. Cu timpul, amantlâcul s-a acrit, iar Steaua lui Becali și-a pierdut identitatea.

Nu credeți?

Citește mai jos continuarea articolului.

Uitați-vă atunci pe tricouri și căutați sigla care a făcut acest club recognoscibil în lume la o simplă privire.

Becali este convins că un grup ocult puternic vrea să-i ia clubul din farfurie, iar Helmut Duckadam nu se sfiiește să o spună public: „Un om mai puternic decât președintele și premierul vrea să îl distrugă pe Becali”.

Vizat este Gabriel Oprea, fostul viceprim-ministru, dar din complot mai face parte și Anghel Iordănescu, actualul selecționerul care în numeroase poze este surprins mergând la braț cu Oprea.

Scandalul Steaua vs FRF este de fapt prelungirea fotbalistică a conflictului de culise dintre Becali și Iordănescu. Nimeni nu va recunoaște asta, însă, public.

5. Tăcerea politică a lui Burleanu

De ce tace Răzvan Burleanu, președintele care a anunțat un suflu nou în Federația Română de Fotbal după detronarea lui Mircea Sandu?

Căutați o poziție clară a președintelui federației legată de refuzul Stelei de a da jucători! Vă asigurăm că nu există.

Burleanu face un joc politic în acest conflict. În primul rând, președintele FRF se teme să declanșeze un război cu clubul Steaua, cu doar 6 luni înainte de Euro 2016. Șase milioane de fani reprezintă o masă de popularitate care nu are cum să fie neglijată de actualul șef al FRF, iar 6-7 jucători în lotul pentru turneul final nu sunt de neglijat.

 Teoretic, Burleanu se apără în spatele variantei că Steaua poate da federația în judecată la TAS și că ar putea câștiga din cauza faptului că datele de disputare ale meciurilor din Antalya nu erau prevăzute în calendarul FIFA.

6. Iordănescu poate declanșa mecanismul suspendării

Zilele trecute, Anghel Iordănescu și-a precizat din nou, visceral aproape, punctul de vedere. „Luați măsuri dure împotriva Stelei!”. Mesajul e pentru Burleanu, care stă în biroul cu vedere spre Național Arena și gândește deja ca un om politic.

Senzația în exteriorul FRF este că Iordănescu se bate singur în acest caz, dar adevărata probă a credinței selecționerului va veni după încheierea turneului, pe 6 februarie.

Practic, Iordănescu are posibilitatea de a amorsa mecanismul suspendării steliștilor. La întoarcerea în țară, selecționerul este obligat de fișa postului să facă un raport al cantonamentului, în care poate să consemneze neprezentarea fotbaliștilor de la Steaua, și să-l înmâneze secretarului general al FRF, Radu Vișan. La rândul lui, Vișan este obligat să-l transmită Comisiei de Disciplină.

Dacă Iordănescu nu va urma acești pași, poziția lui de acum este una falsă.

7. Reghecampf și Iordănescu, vecini de avion la întoarcere

La plecarea în cele două cantonamente din Antalya, Steaua a avut probleme mari cu transportatorul ales, compania turcă low-cost Pegasus. Jucătorii și stafful au petrecut ore întregi în aeroportul din Istanbul din cauza repetatelor întârzieri.

În plin scandal legat de jucători, Răzvan Burleanu a avut o idee politică. L-a contactat pe președintele Stelei, colegul său de Comitet Executiv, Valeriu Argăseală, și i-a propus o înțelegere. La întoarcerea din cantonamentele din Antalya, pe 6 februarie, echipa națională și Steaua vor împărți același charter. Costurile vor fi distribuite, conform înțelegerii, după principiul: 60 la sută FRF, 40 la sută Steaua.

Acum, luați o gură de cafea să vă limpeziți mintea și închipuiți-vă doar pentru o secundă. Unde va sta Anghel Iordănescu în avion și unde va sta Laurențiu Reghecampf?

Se vor ignora complet sau vor vorbi? Și dacă vor vorbi, ce își vor spune?

8. Cum să faci un cantonament cu un om fără licențe

Și ajungem la ultimul punct, cel mai delicat.

Conform contractului, România trebuia să joacă trei meciuri amicale în cantonamentul din Antalya. Chiar și după aterizarea în Turcia, stafful naționalei nu știa numele adversarilor, semn că organizatorul turneului avea o problemă.

ProSport a scris în exclusivitate că omul responsabil cu acest cantonament este nimeni altul decât controversatul Cristi Voicu, finul lui Laurențiu Reghecampf. Contactat, Voicu a confirmat, scârbit, cu „Ă‚hă”, atunci când a fost întrebat dacă el este organizatorul turneului.

„Am semnat contractul prea târziu. E greu să găsești adversari din scurt”, a explicat el de ce nu are România adversari.

Trecem peste stupoarea generată de asocierea dintre Federația Română de Fotbal și un personaj menționat în ancheta procurorilor din Singapore, anchetă legată de meciuri trucate la pariuri în Antalya. În 2013, Voicu (foto, stânga) a adus la meciurile Stelei lui Reghecampf cu Dinamo Moscova și Sturm Graz o brigadă de arbitri macedoneni care sunt acuzați acum că au primit bani din Asia pentru a influența rezultatele meciurilor. Legătura dintre Voicu și macedoneni este mai strânsă decât vor cei de la Steaua să lase impresia, dar ăsta este un subiect pentru altă zi.

Ignorăm și teoria că Voicu a vrut să saboteze echipa națională, teorie care n-are niciun suport concret.

Șocant cu adevărat este faptul că FRF a hotărât să meargă în Antalya pe mâna unui om care nu are nici licență de agent de meciuri, nici licență de turism!

Firma lui Voicu, Mc Sports Travel S.R.L, nu figurează pe lista agenților de turism licențiați, listă publicată pe site-ul Autorității Naționale pentru Turism. Compania e înregistrată la o adresă din Pantelimon, județul Ilfov, într-o casă în care mai au sediul două firme: una cu obiect de activitate fabricarea pâinii, cealaltă cu un scop morbid: pompe funebre!

Pe site-urile FIFA și UEFA, la capitolul agenți de meciuri din România, figurează doar două nume: Antonis Antoniou și Mihail Marian.

Cristi Voicu lipsește.

Întrebare: dacă partnerul FRF și, totodată, organizatorul turneului nu are legitimitate, ce credibilitate poate să aibă cantonamentul FRF din Antalya?