UPDATE 15:00 Oamenii din fotbalul româniesc comentează decizia UEFA de a acorda Bucureștiului dreptul de a organiza patru partide la Euro 2020. Aici ai toate reacțiile
UPDATE 14:45 Prima reacție a lui Mircea Sandu după ce Bucureștiul a primit dreptul de a organiza patru partide la Euro 2020. „2020 vine să împlinească ce s-a realizat până acum în sportul și în fotbalul românesc” REACȚIA COMPLETĂ‚
UPDATE 14:22 Conform Sport.ro, dacă România se va califica la Euro 2020, selecționata țării noastre va juca două partide din faza grupelor chiar la București
UPDATE 14:16 Acum sunt anunțate orașele ce vor găzdui câte un meci în optimi și trei în faza grupelor. Printre ele se numără și Bucureștiul! Lista completă: Copenhaga, București, Amsterdam, Dublin, Bilbao, Budapesta, Bruxelles, Glasgow
UPDATE 14:13 Munchen, Roma, Baku și Sankt Petersburg vor organiza câte un meci în sferturi și trei în faza grupelor
UPDATE 14:11 Londra va găzdui semifinalele și finala Euro 2020. Toate cele trei partide vor fi găzduite de arena Wembley.
UPDATE 14:00 Ceremonia în care vor fi anunțate cele 13 orașe ce vor găzdui meciuri la Campionatul European din 2020 a început.
România va afla azi, de la ora 14:00, dacă UEFA îi va acorda dreptul de organizare a meciurilor dintr-o grupă la Euro 2020. Bucureștiul poate profita de noul format gândit de forul fotbalistic european și își poate trece numele ca loc de disputare al unor meciuri de la Euro, fiind astfel unul dintre cele 13 orașe organizatoare ale turneului final de peste șase ani. Dosarul de candidatură pe care reprezentanții FRF l-au depus la UEFA a indicat Național Area, din București, drept stadionul care va găzdui jocurile de la Euro 2020, arena fiind deja inspectată de UEFA.
În raportul forului au fost semnalate mai multe aspecte interesante care pot reprezenta vești bune și pentru populația României. În condițiile în care țara noastră va obține dreptul de organizare, infrastructura rutieră va trebui îmbunătățită, mijloacele de transport în comun vor suferi modificări, iar Național Arena trebuie să treacă printr-un proces de modernizare de pe urma căruia Bucureștiul poate avea de câștigat în viitor. Lista finală a orașelor care candidează a fost stabilită la finalul lunii aprilie în acest an. Sunt, astfel, două candidaturi pentru organizarea meciurilor din semifinale și finală și 19 candidaturi pentru organizarea a trei meciuri din faza grupelor, plus unul din faza optimilor sau a sferturilor de finală.
Pentru această ultimă categorie candidează și Bucureștiul, doar 12 nume de orașe urmând să fie alese. Inspecția efectuată de reprezentanții UEFA la București a semnalat o serie de puncte bune ale capitalei României, însă și multe dezavantaje pentru a căror rezolvare există garanții de la autoritățile statului.
Metroul din București până la Aeroportul Henri Coandă, văzut drept investiție ineficientă de către guvernanți
Deplasarea greoaie pe care o presupune ajungerea de la singurul aeroport funcțional pentru cursele de linie și până la Național Arena i-a îngrijorat pe cei de la UEFA. „Aeroportul, centrul orașului și stadionul sunt mai degrabă slab legate între ele de liniile de autobuz, iar numărul acestora trebuie sporit în mod considerabil”, se arată în raport. Totuși, principala problemă este dată de faptul că nu există o linie de metrou care să lege orașul de aeroport, iar în raport se arată faptul că „e în plan ca o nouă linie să fie construită pentru 2020″.
În acest moment, viitoarea Magistrală 6: Gara de Nord – Otopeni figurează pe site-ul Metrorex cu următoarea descriere:
Potrivit administratorul rețelei de metrou, citat de Ziarul Financiar, Magistrala 6 ar urma să fie pusă în funcțiune în 2017-2018, iar valoarea estimată a contractului va fi de 1,05 miliarde de euro, fără TVA. Problema derivă din faptul că mai multe voci politice, printre care și premierul Victor Ponta, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la eficiența unei astfel de rute. „Sigur că e o chestiune modernă să ai legătură de metrou cu aeroportul, orice capitală are chestia asta, dar problema e să ai și trafic, că, dacă n-ai trafic, ai băgat banii și nu-ți scoți nici banii de întreținere„, spunea Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor la finalul lui 2013. În teorie lucrurile stau excelent, însă istoria recentă în ceea ce înseamnă construirea noilor magistrale de metrou în București nu este în măsură să aducă optimism. Lucrările la tronsonul Drumul Taberei – Universitate au început în 2012, însă un an mai târziu au fost sistate din pricina lipsei de fonduri. Potrivit constructorului, proiectul ar trebui să fie terminat în 2016.
Linia de metrou care leagă Aeroportul Henri Coandă de București, este, din păcate, ineficientă din punct de vedere economic, deoarece traficul de pasageri ar fi mic, iar veniturile din bilete nu ar acoperi nici măcar costul de întreținere, nu numai investiția
Victor Ponta, în septembrie 2013
Victor Ponta a vizitat, în septembrie 2013, construcția Magistralei 5, ocazia cu care și-a exprimat îndoielile cu privire la rentabilitatea unei linii de metrou care să lege Bucureștiul de Aeroportul Henri Coandă. Foto: Mediafax
Doar 19% din Autostrada A3 este în uz. Președintele indică acte de corupție
Un alt aspect pe care oficialii UEFA l-au analizat cu atenție este cel al infrastructurii rutiere. Mai exact, cât de bine este legat orașul organizator de țările vecine prin autostrăzi sau drumuri europene. „Bucureștiul este suficient de bine conectat de toate destinațiile majore europene„, se arată în raport. Caracterizarea infrastructurii rutiere drept „suficient de bună” este, în realitate, un dezavantaj pentru București. Bruxelles, Copenhaga, Londra, Munchen și alte mari orașe europene din vest au primit calificativul „foarte bun” pentru legăturile rutiere cu restul continentului. În situația Bucureștiului mai sunt doar orașe precum Sofia, Baku sau Minsk. Problema ar putea fi rezolvată, susțin surse din FRF, pentru că autoritățile statului au garantat faptul că Autostrada A3 va fi funcțională în întregime până în 2020 și va lega, astfel, Bucureștiul de granița cu Ungaria.
Din cei 584 de kilometri ai A3, în acest moment sunt în exploatare doar 110 kilometri, adică 19% din total:
Evoluția construcției de până în acest moment nu a fost una în măsură să dea speranțe. Aproape toate tronsoanele rămase în execuție și-au depășit cu ani buni termenul inițial de finalizare, pentru multe construcția nici nu a început, iar partea cea mai dificilă, cea din Valea Prahovei, este încă în stadiul de atribuire a contractului de concesiune, potrivit site-ului oficial al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Atenționez că mergeți într-un minister cu probleme. Din informațiile mele, deja s-au produs acte de corupție la contractarea Autostrăzii Comarnic – Brașov
Traian Băsescu către Ioan Rus, ministrul Transporturilor
Ceea ce puteți vedea în această fotografie se încadrează în descrierea „parțial finalizat”. Este vorba despre tronsonul final: Suplacu de Barcău – Borș. Foto: CNADNR
Național Arena va trebui îmbunătățit. Se va mări numărul de locuri de parcare și vor fi construite spații pentru sponsori
Comisia UEFA a notat în raport foarte multe aspecte pozitive la inspecția Național Arena, însă rămân în continuare o serie de probleme ce trebuie rezolvate în eventualitatea în care România va primi dreptul de organizare pentru Euro 2020. Chiar dacă totul s-ar face pe banii Primăriei București, vestea bună este că cei care vor exploata pe viitor stadionul vor putea să se folosească de facilitățile nou construite. În plus, UEFA notează în dosarul cu cerințele pentru țările care doresc să organizeze meciuri de la Euro 2020 faptul că „trebuie notat faptul că sunt necesare garanții financiare complete și irevocabile pentru ducerea la bun final al proiectului. În plus, trebuie asigurate suficiente resurse financiare care să fie disponibile în orice moment pentru finalizarea proiectului„.
Lista minusurilor semnalate de comisia UEFA la inspecția Național Arena:
Comisia UEFA este mulțumită și de locurile propuse de FRF pentru organizarea fan-zone-urilor, însă atrage atenția asupra faptului că orașul București are o experiență limitată în organizarea unor evenimente importante, așa cum ar fi meciurile de la un Campionat European. Un alt aspect important semnalat în raport este acela al terenurilor oferite pentru antrenament. Comisia a subliniat faptul că propunerile FRF în acest sens sunt la standarde înalte, dar că un teren oferit drept soluție ar trebui modificat întrucât în acest moment este folosit pentru rugby.
Eu sunt inițiatorul acestei propuneri de candidatură, lângă mine a venit primarul și, mai apoi, Guvernul. Sunt sută la sută convins că România va obține această organizare
Mircea Sandu, fost președinte FRF
Primăria București va fi responsabilă de toate cheltuielile făcute cu Național Arena pentru ca stadionul să respecte regulile UEFA pentru organizarea meciurilor de la Euro 2020. Foto: nab.ro
Cine încasează banii și cine plătește cheltuielile
La capitolul „încasări” este trecut, în dosarul oferit de forul european, un singur beneficiar: UEFA. Astfel, către UEFA se vor duce toate sumele de bani provenite din următoarele activități:
În ceea ce privește cheltuielile, UEFA a răspândit responsabilitatea către mai multe părți:
UEFA acoperă costurile cu organizarea și cele legate de obținerea forței de muncă pentru proiectele pe care le manageriază direct sau pe cele pe care le deleagă către forul fotbalistic organizator. În plus, UEFA se mai angajează să suporte costul de închiriere al stadionului, inclusiv costurile pentru securitate.
FRF acoperă costurile legate de depunerea candidaturii și cele legate de procesele de asigurare necesare organizării. În plus, federația trebuie să se ocupe de cheltuielile de organizare începând de la planificarea și până la punerea în practică a proiectului.
Primăria București asigură punerea la punct a infrastructurii publice și a serviciilor, incluzând aici aspectele legate de securitate. În calitate de administrator al Național Arena, Primăria București este responsabilă pentru cheltuielile de asigurare a stadionului pe durata desfășurării evenimentelor.
Guvernul României asigură punerea la punct a infrastructurii publice și a serviciilor, incluzând aici aspectele legate de securitate. De asemenea, autoritățile trebuie să se declare disponibile să acopere orice cost suplimentar care ar putea apărea din nerespectarea obligațiilor.
UEFA va plăti către FRF un bonus de performanță și o sumă fixă de bani a cărei cuantum nu a fost făcut public, însă care nu depășește un milion de euro, potrivit surselor din FRF.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER