UPDATE 18:33 Cătălin Parfene, fostul jurnalist ProSport care a descoperit că titlul lucrării lui Copos este similar celui al tezei lui de doctorat din 2005, a mers la Biblioteca Națională pentru a verifica textul cărții fostului finanțator de la Rapid. La ieșire, Parfene a declarat pentru ProSport: „Am trei lucruri de spus. Am văzut în interviul din ProSport (n.red. – interviul poate fi citit mai jos) că Brezeanu spune că nu are un exemplar al tezei mele de master. Orice conducător de teză de licența, master sau doctorat deține un exemplar din teza respectivă.
Al doilea lucru: el spune în interviu că lucrarea mea e mai modestă. Pe lucrarea asta modestă, știți ce notă mi-a dat domnul Brezeanu acum 10 ani? Nota 10!
Trei: am răsfoit cartea lui Copos. Teza mea de master nu apare nicăieri, nici în bibliografia lucrării lui Copos, și nici în prefața scrisă de același Stelian Brezeanu. Prefața trebuie să conțină toate titlurile cre au o temă apropiată lucrării respective. M-am uitat pe lucrarea lui Copos în paralel cu teza mea de master. Am remarcat că în foarte multe pasaje din lucrarea lui Copos există fix aceeași ordine a ideilor mele din teza de master. Ce este schimbat în această înșiruire este topica frazelor și faptul că George Copos se folosește de sinonime”.
Cătălin Tolontan, redactorul șef de la Gazeta Sporturilor, exemplifică pe blogul său asemănările dintre lucrarea lui Copos și teza lui Parfene:
„Totuși prima sa soție a fost o catolică Margareta, fiica unui voievod al Transilvaniei, Ladislau de Losonczi (1376-1391) sau Stibor de Stiborita (1395-1401, 1410-1414), acesta din urmă un nobil polon” – Parfene
„Prima soție a lui Alexandru cel bun, Margareta, pare să fie fiica unui voievod ardelean, Ladislau de Losonczi, sau a lui Stibor de Siboritza, se pare un nobil polon” – Copos
„Documentul, un hrisov domnesc din 1492, rezumă un veritabil program politico-cultural al domnilor români” – Parfene
„Actul domnesc se constituie într-un veritabil program politic și cultural al principilor români medievali” – Copos
UPDATE 17:45 Contactat de ProSport, Adrian Cioroianu, decanul Facultății de Istorie, neagă că a aprobat lucrarea lui Copos, așa cum susține profesorul doctor Stelian Brezeanu: „Nu aveam cum să fiu de acord. Ori s-a exprimat dânsul greșit, ori au înțeles greșit ziariștii. Lucrarea nici nu a ajuns la mine, nu e specializarea mea. Nu văd de ce aș fi fost de acord. Domnul profesor, unul dintre cei mai mari bizantinologi ai noștri, a depus o cerere la noi la secretariat prin care cerea să adeverim că este profesor emerit al facultății și că poate coordona lucrări. Nu mai știu când a depus cererea, cred că anul trecut, prin toamnă. O să verific după Paște. La noi nu a venit lucrarea, nu e nevoie de acordul nostru ca lucrarea să fie tipărit. O să facem niște verificări, facultatea e la mijloc. Trebuie să lămurim lucrurile. E vorba despre un fost student și despre un fost profesor de la noi. Nu știe nimeni ce conține lucrarea, nu a văzut-o nimeni. Nu ne-a cerut nimeni până acum părerea despre cărțile care apar în pușcării”.
Pentru a da de profesorul doctor Stelian Brezeanu, un bizantolog renumit, e nevoie să pui în mișcare un mecanism pe care nu l-ai activa, să spunem, în cazul unui important om de stat. Fostul șef de catedră la Facultatea de Istorie e pensionat de câțiva ani și are puțini prieteni. Foștii colegi îl caracterizează drept o persoană „dificilă”, însă la telefon profesorul răspunde volubil. Brezeanu nu este acuzat direct de nimic, însă fostul său student, Cătălin Parfene, spune că profesorul pensionat a supravegheat o teză de masterat realizată de el în 2005, cu un titlul identic cu cel al lucrării lui George Copos. Întrebările sunt firești. Cornel Dinu spune că nu-l vede capabil pe fostul finanțator de la Rapid să realizeze o lucrare științifică despre alianțele principilor români de acum mai bine de jumătate de mileniu. Ce răspunde însă Brezeanu? Neagă categoric varianta plagiatului, însă nu exclude total teoria că George Copos a fost ajutat din exterior.
Domnule Brezeanu? Stați! Cine sunteți? Nu vă aud prea bine…
Vă sun de la ProSport… Domnule, nu vă aud. Mi-e imposibil să vă aud.
(După două minute de încercări nereușite, profesorul Brezeanu aude întrebările) V-am sunat pentru că numele dumneavoastră apare în media din România legat de lucrarea științifică a lui George Copos. Mie mi s-a cerut să dau o opinie și am citit-o.
Ați citit-o… Sigur că da. Altfel cum puteam să fac treaba asta? M-am pronunțat asupra literaturii științifice pe care a folosit-o. El a folosit Prodan, Pascu, lucrări legate de zona asta…deci…Giurescu, Iorga. Ă‚ăăăăă…eu am condus și doctorate, slavă Domnului, zeci de teze de doctorat. Vreo 17. Exigențele n-au fost la fel. Una e să fi parcurs istoria, să fi făcut masterate, alta este să muncești ani la o teză și alta să lucreze la lucrare. Nu era vorba de o teză de doctorat. Era o lucrare, să zicem așa, de absolvent al unei facultăți. Poate și de master, depinde.
Fost ministru de externe, Adrian Cioroianu e decanul Facultății de Istorie de la Universitatea București
„Adrian Cioroianu a fost de acord cu lucrarea domnului Copos”
Deci lucrarea… Deci două lucrări pe care decanul meu, Adrian Cioroianu, le-a văzut și totul a fost ok. El a fost de acord cu asta.
Cine v-a pus în contact cu domnul Copos? (Tace și apoi oftează, dă senzația că se gândește)…
Domnul Cioroianu, cumva? Nu, nu, nu. Adrian mi-a fost mie student. Adrian a aprobat-o ca decan (n.red. – Cioroianu este decanul Facultății de Istorie), eu sunt profesor consultant.
El a aprobat lucrarea asta științifică? Nu, nu, nu. A aprobat pentru că ăia cereau…
De la penitenciar? Nu știu. De la tribunal, cei de la închisoarea lui, cereau ca instituția să aprobe. Evident, a făcut-o Adrian Cioroianu.
George Copos, pe vremea când nu cunoscuse gratiile închisorii.
În ce sens a aprobat-o? Explicați-mi mecanismul. El e decan, e profesor doctor, l-ați văzut la televizor în fiecare zi, slavă Domnului. A aprobat că o instituție a noastră e de acord cu avizul favorabil pe care i l-am dat eu.
Ați fost supervizat de domnul Cioroianu… Eu mi-am dat acordul ca să fie tipărită. Încă o dată. E o lucrare onestă, cu literatură științifică medie, peste medie chiar. Să știți că uneori studenții aduc lucrări sub nivelul acesteia. Am și pus în prefață meritele, să zicem așa.
Care sunt meritele? Eu, așa…ăăăăă…evident că nu l-am văzut pe George Copos. Nu-l cunosc, în afară de faptul că-l vedeam acum 5, 10 ani de zile pe stadion.
Sunteți microbist? Nu. N-am nicio treabă. Cândva, în tinerețe, am ținut cu Petrolul Ploiești, fiind dâmbovițean, prahovean. Așa! Deci, cealaltă lucrare a lui Copos e chiar mai bună. El a citit Nicolae Ganea, Alianțe matrimoniale cu principii… A făcut o chestie onestă. Eu am fost, să zicem, impresionat cumva. Omului îi merge mintea. Nu-mi plac multe lucruri la el, dar…
„Copos a scris cum le tăiau gâtul hoților în Evul Mediu. Poate a învățat ceva”
Ce nu vă place la el? Multe nu-mi plac mie. În general, nu-mi plac proaspății îmbogățiți. Nu-mi plac nici oamenii care încalcă principiile morale. A abordat acolo (n.red. – în lucrarea „Tășnadul medieval”, Copos scrie despre istoria comunei sale natale), pentru comunitatea lui, satul lui, și problemele juridice. Acolo, a băgat și cum le tăiau gâtul ălora care furau în Evul Mediu. Poate a învățat ceva din toată chestia asta.
V-am sunat pentru că un fost student de-al dumneavoastră, Cătălin Parfene… Cum îl cheamă?
Cătălin Parfene. A terminat în 2005. Ă‚ăăăă, parcă îmi amintesc, vag. Dar dacă mi-a fost student, mi-a fost student. Ziceți!
El susține că lucrarea lui Copos are un titlul similar cu teza lui de masterat, supravegheată tot de dumneavoastră… Stați să ne înțelegem! Eu am la master 15 oameni. Atunci, eu văd lucrările lor. Cred că îmi amintesc de o lucrare că a existat, dar nu-mi mai amintesc studentul. Dacă rețin bine, lucrarea era puțin mai modestă. În sensul că era mai tehnică. Ă‚sta (n.red. – Copos) o făcea după Nicolae Ganea.
Lucrarea lui se numea Politica matrimonială a domnilor din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI, cu îndumător Stelian Brezeanu. Înseamnă că a fost…Am într-un an, cum v-am spus, nu chiar 15, dar 10 studenți am. Dacă țin eu minte, titlul lui nu era identic. Acolo era relația politică, alianțe matrimoniale reprezintă altceva. El, consultând din Ganea și Dinu Giurescu, ultima lui carte din 2001, din Brătianu, a băgat foarte multă politică.
Politica matrimonială… Vedeți!? Politica externă și funcția alianțelor matrimoniale ale Principatelor Române cu vecinii din spațiul ăsta ortodox.
Cum ar fi putut George Copos să intre în posesia tezei de masterat a studentului Parfene? Cine anume?
George Copos… Nu, nu, nu. Stați. Dacă un alt coleg face aceeași temă cu dumneavoastră și are aceeași literatură… Sigur, nu trebuie să fie identice, dar în substanță sunt asemănătoare. Una are accent pe politică. Da, îmi aduc aminte. Eu i-am reproșat (n. red. – lui Parfene sau lui Copos, nu se înțelege) pe undeva partea asta tehnică. El a urmărit arborele genealogic. Căuta să stabilească relații între, să zicem, fata lui Ștefan cel Mare cu, să zicem, principele de Moscova. Sau Ștefan cu nu știu câte neveste ale lui. Erau chestii din astea. Modul în care politica se servește de alianțe matrimoniale. El a spus că la master a făcut-o, nu?
Da. Aveți o copie a lucrării domnului Copos? Nu, de unde să am? Nici una, nici alta. Eu doar i-am citit cartea lui Copos.
E carte? …Și i-am scris două-trei pagini. Iar cartea lui Parfene, parcă…
Cum l-au contactat apropiații lui Copos:”M-a căutat o doamnă…ăăăăăăă…..parcă”
Da. Cartea lui n-am avut-o. Doar am făcut referatul și i l-am dat.
Nu mi-ați spus cum a ajuns George Copos la dumneavoastră. Ă‚ăăăăăăă…Mmmmm…Nu mai țin minte. Cred că….ăăăăă…o doamnă m-a rugat dacă nu știu ce, cutare…
O știați? (Continuă ideea) A tot stăruit și i-am zis: „Bine, doamnă, haideți că nu știu ce, cutare”. Prima dată a scos cartea cu comunitatea lui. Aceea e mai bună, apropo de povestea domnului Parfene. Eu m-am ocupat mult de istorie socială, de comunități rurale, iar cartea aia era mai interesantă. Acolo i-a folosit pe Prodan, pe Pascu, Drăgan și a făcut o treabă bună. Cu statutele sociale. Evident, a consultat masive colecții de documente maghiare și românești publicate în colecții.
Cum a avut George Copos acces la această documentare? Mă gândesc că în închisoare nu există cărți atât de tehnice. Nu, nu. Cred că el a avut pe cineva, avocat, care a ținut legătura. Altfel, nu avea cum. El a mers la facultate la mine și a tras la xerox, a stat…probabil. Altfel, nu avea cum. Asta e logic. Nu știu dacă așa a fost, dar altfel nu aveau cum să facă.
V-au cerut să îi puneți în legătură cu cei de la facultate? M-au rugat să mă uit dacă bibliografia lui anunțată la început e corectă. Era corectă. Două pagini de bibliografie…V-am spus. În general, oamenii ăștia mie nu îmi plac.
De ce l-ați ajutat atunci? Dincolo de părerea mea despre ei…Stați puțin. Eu sunt profesor și poate mie nu-mi place un student. E obraznic, face prostii. Sunt obligat, să zicem așa, la facultate să mă uit la el. În principiu, e fapta umană. Eu nu fac justiție. Las pe alții, și așa nu îmi place justiția la noi. E prea multă corupție.
„Copos cita. Era onest, nu ca Ponta, plagiator”
Dacă se dovedește că lucrarea lui Copos este plagiată după cea a lui Parfene… Așa ceva este imposibil. V-am explicat tehnic. Eventual….Dar nu, nu era luat din Giurescu care este mai aproape de un asemenea tip de tratare. Nu, Prodan. Poate să fi luat, să fi făcut. Dar Copos cita. Era onest, nu era ca Ponta, plagiator. Înțelegeți!? Întâi rezolvați asta cu Ponta.
George Copos și Victor Ponta, în tribuna stadionului Giulești, acum 11 ani. În 2012, actualul premier a fost acuzat de plagiat
De ce credeți că George Copos a cumpărat tot tirajul cărții? Asta nu mai știu. Am impresia că a scos un număr limitat.
Nu se găsește nicăieri. Nici la Biblioteca Națională… Serios?
Dumneavoastră ați văzut manuscrisul sau ediția tipărită? Am văzut-o tipărită. Undeva, la spate, a pus imagini cu trei persoane: pe Prodan, pe Pascu și undeva în coadă m-au pus pe mine. (Pufnește în râs). Am câteva cărți în care a apărut imaginea mea, dar acum am zis: „Domnule, dă-o-ncolo de treabă!”. I-am spus să nu cumva să facă asta. Nu am niciun merit. Eu am făcut un cuvânt înainte, cu opinia mea, și nimic mai mult. Ă‚sta a fost un abuz din partea lor, dar nu aveam ce să mai fac.
Ați vorbit vreodată cu Copos personal? Niciodată. L-am văzut ieri întâmplător, pe la 3-4, la televizor. Îl văzusem înainte și arăta foarte bine. Ieri, arăta îmbătrânit. Eu am comunicat cu el prin avocat.
Domnul Cazacu? Nu. Cazacu nu a fost la Năstase?
E și avocatul domnului Copos. Îmi spuneți un lucru nou. (Schimbă subiectul) Să știți, cărțile lui Năstase seamănă mult cu ale lui Ponta.
Nu e subiectul acestei discuții. Da, dar el a pus sus Adrian Năstase la o culegere de izvoare medievale. Așa ceva nu se poate. Când se fac asemenea lucruri în literatura de specialitate se pun izvoarele. La Năstase, am rămas perplex. Dincolo de pretențiile lui, probabil că a intrat într-un domeniu în care el nu…Apoi, m-am mirat și la Ponta. Nu avea note, nu avea cutare. El a luat 20 de izvoare, de la Magna Carta până la Titulescu, și a luat câte 10 pagini din fiecare, ce a găsit el acolo. Nu a făcut niciun comentariu asupra autorilor, să-i așeze în contextul epocii. Cita din Magna Carta, dar el punea la început Adrian Năstase, fără să spună că e coordonator. Cum eu mi-aș aroga lucrarea domnului Copos.
Există suspiciuni că dumneavoastră ați făcut lucrarea și domnul Copos doar a luat-o și și-a trecut numele. Multe lucruri se discută, dar e o tâmpenie. Știu limpede treaba asta. Treaba mai delicată este cum și-a procurat el copiile de pe documente ca să le poată folosi la răcoare.
Le-a copiat la facultate? Da. Sau la altă bibliotecă.
„I-aș da nota 6-7”
Dacă ar fi să-i dați o notă simbolică pentru lucrare… Un șase, un șapte. O teză de doctorat e de 10 și nici alea nu sunt toate de 10. Unele coboară și la 8. Asta nu e teză de doctorat pentru că el nu are nicio pregătire.
Când credeți că a avut timp să se documenteze și să scrie? Asta m-a mirat și pe mine. Înțeleg că a scris mai multe.
Da, cinci lucrări. Și celelalte despre ce sunt?
Turism. Omul e capabil, e isteț. E capabil de un efort intelectual. În fine, nu sunt sigur de faptul că a lucrat și că e opera lui exclusivă. Probabil l-a ajutat cineva din exterior.
Nu ați fost dumneavoastră? Nu, exclus. Am și eu un nume, am cărți publicate, nu mă pretam la așa ceva.
Există informația că DNA va ancheta suspiciunile de plagiat în cazul lui Copos… Să facă ce vor, să fie sănătoși!
În timp ce ProSport publica acest interviu, reporterii Gândul.info au obținut o poză cu coperta lucrării lui George Copos (foto jos). Jurnaliștii de la Gazeta Sporturilor au obținut la rândul lor o declarație din partea angajaților editurii Niculescu. „Copos și-a plătit singur cartea, noi am vrut doar să-l ajutăm pe autor, n-am făcut nici o ilegalitate„. Contactat, Copos s-a rezumat doar să spună: „Citiți ce spune profesorul Brezeanu în interviul din ProSport”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER