Viorel Păunescu, primul președinte al FC Steaua în formula „privatizată” și omul acuzat deschis de fostul comandant al CSA, colonelul Laurențiu Roșu, că „a strivit ca pe un muc de țigară” tradiția și istoria clubului, răspunde dur, afirmând într-un interviu acordat ProSport că Roșu „era bara-bara cu Becali”.
Laurențiu Roșu, azi general în retragere, a înmânat ProSport un document realmente zguduitor, 10 pagini ale unui memoriu pe care afirmă că a vrut să-l facă public în 2001, dar i s-a interzis de către superiorii pe linie ierarhică. În acea „informare”, Laurențiu Roșu – în acel moment, comandant al CSA Steaua – acuza explicit colonei și generali, laolaltă cu doi foști miniștri ai Apărării, că au complotat cu Păunescu la înstrăinarea gratuită a echipei de fotbal și la distrugerea completă a Clubului Sportiv.
Păunescu (conducătorul FC Steaua în perioada 1998-2003) nu numai că neagă toate acuzațiile, dar afirmă că, la vremea respectivă, Roșu a fost de acord cu privatizarea echipei de fotbal, ofițerul fiind omul lui Gigi Becali în toată această poveste. Omul de afaceri a insistat pe ideea că nu și-a dorit să fie președinte la FC Steaua și că a acceptat la rugămințile insistente ale lui Cristian Gațu.
ProSport: Domnule Păunescu, într-un raport întocmit în 2001 de colonelul Laurențiu Roșu, comandantul de atunci al CSA Steaua, acesta vă aducea acuzații grave: împreună cu ofițerii Bădălan, Pigui, Siminiuc și Zisu, complotați la distrugerea Steaua pentru a pune mâna nu numai pe echipa de fotbal, dar și pe baza din Ghencea… Viorel Păunescu: (râde) Dânsul, care era o mare jartea… Dânsul, care era cu ăia care au votat treaba asta. Atunci a existat o discuție mai mare când s-a făcut asociația. Atunci, Roșu a fost dintre ăia care au vrut. Dar eu, când am ajuns la Steaua, am ajuns în felul următor: la marile insistențe ale lui Gațu și ale oamenilor de acolo, eu, care eram în biroul secției de fotbal de mai multă vreme, am participat la o adunare a membrilor fondatori. Ne-am adunat de vreo trei ori în niște săli, la Hotelul Haiducul. Înainte de 1998. Eu am refuzat. Gațu a scris în cartea lui. N-am fost de acord. Îi ajutasem cu echipa, cu niște avioane…
Și cine v-a convins să vă răzgândiți? Păi, el m-a convins. Cu unii care m-au invitat acolo. Și a fost o Adunare Generală, nu m-a pus nimeni pe mine la… Nu m-am dus eu să mă propun la club și nici nu activam împotriva clubului Steaua niciodată.
„Eu am înțeles că nu era echipa noastră. Eu nu eram acționar, nu eram nimic”
Și atunci, de unde au apărut aceste acuzații, dacă spuneți că toată lumea, inclusiv colonelul Roșu, a fost de acord? Când s-a făcut, a fost și el. Și atunci, când s-a făcut clubul sportiv pe acțiuni, el a participat la Adunarea Generală cu tot colectivul de acolo, ca să aprobe să se facă acest club.
Relațiile dintre dumneavoastră și cei de la CSA s-au deteriorat treptat, după acest episod? Nu, niciodată! Niciodată.
Și atunci? Roșu, de la CSA, dacă nu era nimic, ce căuta?
A fost numit comandant în 2000 și a fost în fruntea CSA Steaua până în 2003. Când l-a dat afară că nu știu ce c… făcuse. Și l-au pus pe Cernat.
Cernat a fost în 1998, când s-a făcut AFC Steaua. Și pe urmă a venit Roșu.
Da, iar imediat după aceea, Boroi. În 2003. Boroi a venit după ce s-a făcut clubul. Deci era Roșu la comandă la acel moment.
Da. Eu am avut o relație foarte bună și cu clubul, și cu Armata. Eu am înțeles că nu era echipa noastră. Eu nu eram acționar, nu eram nimic. Eu eram ales într-un Consiliu de Administrație care era la început de 23 de persoane.
Da. Și nu l-am făcut eu. Eu, cu ăia de la CSA Steaua, cu Pigui… Eu pe Pigui l-am cunoscut când l-a trimis Armata, din partea lor, să vegheze să nu se înstrăineze patrimoniul.
Dumneavoastră ați avut cunoștință, în 2001, de acest raport făcut de colonelul Roșu? Nu, nu.
„Eu, de la Armată, n-am avut nimic. Am fost doar de folos”
Spunea că ați reușit cumva să îi atrageți de partea dumneavoastră pe cei trei reprezentanți ai Armatei, astfel încât să vă apere interesele dumneavoastră și nu pe cele ale CSA și ale MApN. (râde) S-a văzut ce mare interes am avut. N-am vrut să particip, m-am și retras. Am împrumutat AFC cu bani. Acesta era interesul meu mare. E adevărat că noi am propus să înființăm un club sportiv pe acțiuni. La un moment dat, pentru că așa prevedea HG din 2000, care înlocuise Legea lui Mârzescu, din 1921, care prevedea că se pot înființa cluburi sportive pe acțiuni. Și am propus. E adevărat că era Eugen Bădălan, care era șeful Statului Major al Armatei, că mai era unul, Pigui, care era cu construcțiile, mai era și Zisu. Dar erau mai mulți. Și generalul Zaharia. Eu, de la Armată, n-am avut nimic. Am fost doar de folos. Și pentru CSA Steaua, și pentru… Atunci când juca Steaua aia bună, am organizat la stadion, am făcut bucătăria jucătorilor, am făcut un club pentru soții… Când era echipa aia mare. Pe urmă, a venit generația asta tânără, care era iar echipă foarte bună. Cu Prodan, cu Dan Petrescu, cu Lăcătuș, care venise înapoi. Nu am avut de profitat nimic. Și nici nu am avut în intenție niciodată… Eu, până acum, n-am auzit de asta. Cui i-a predat acest raport?
Pe linie ierarhică, superiorilor. Îl va publica în cartea dânsului de memorii. Să nu-l mai publice în cartea de memorii, că minte! Dacă a făcut ăla… Se poate. Dar n-am auzit până acum.
L-am văzut. V-a reproșat vreodată colonelul Laurențiu Roșu că ați încercat să distrugeți CSA Steaua? Mie, când mă vede, îmi zice „să trăiți!”. Am înțeles că l-a trecut în rezervă.
Da, acum e în rezervă. L-a făcut general în rezervă, că atunci când era activ nu era general.
Secția de fotbal „nu se rupea. După aceea s-a rupt, când eu nu mai eram”
OK. Mulțumesc… N-aș vrea să intru într-o discuție din asta. Pentru că eu, ca să-ți spun sincer, consider așa: odată, când s-a făcut clubul (n.r. – în 1998), eu am vrut altfel, și a fost o Adunarea Generală mai…
Asociație fără scop patrimonial. Așa a fost atunci. Dar nu am vrut eu! Eu n-am fost la ședință. Am fost doar invitat. Când era Ion Alexandrescu, Gherasim, toți, militari, care voiau. Și atunci s-a făcut Asociația. Am căzut de acord, pentru că MApN, care a făcut printre primele această formă, are în obiectul de activitate și asociațiile sportive.
Așa e. Și s-a înființat acea Asociație, la început, sub autoritatea MApN. Deci, n-avea legătură… Nu se rupea (n.r. – secția de fotbal). După aceea s-a rupt, când eu nu mai eram la…
Mai scrie în raport că ați pus mâna gratuit pe lotul de jucători, că vi se dăduse și baza… Nu mi-a dat mie nimic. A dat Asociației non-profit, care era sub autoritatea ministerului. Dar, spre deosebire de cum s-au luat alte societăți comerciale, cluburi, știu eu, alte minuni, Asociația non-profit Steaua București a preluat și activul, și pasivul secției de fotbal a CSA Steaua.
Mai puțin datoriile către Tehnorob și AVAB. Care erau de 40 și ceva de miliarde. Ce-am luat eu, ce avea Tehnorobul, era o investiție care era cu cântec… Nu știu eu… Am participat și la investițiile alea. Dar eu știu așa: că ni s-a prezentat activul secției de fotbal. Atenție, nu al clubului! Că proprietatea stadionului nu era a clubului de fotbal. Era a CSA. Deci, tot ce era cu Tehnorobul… Bine, în final, era mai nimic. 1.300.000, 900.000… Nu mai știu.
Au fost vreo 25 de miliarde de lei vechi la Tehnorob și vreo 20 de miliarde la AVAB. AVAB? Nu știu ce e ăla. (n.r. – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare)
O altă datorie. Scrie în raport că dumneavoastră, împreună cu ofițerii, ați făcut în așa fel încât să nu apară aceste două datorii, care erau cele mai mari, în Protocolul de preluare. Protocolul de predare-primire l-a făcut Armata! Și sigur că noi am preluat ce era de preluat! Ce ne-a dat. Ne-a prezentat datoriile pe care le avea secția de fotbal, că stadionul era al clubului. Am preluat toți salariații secției de fotbal. Am preluat tot ce avea legătură cu fotbalul, nu am preluat toate datoriile! Că Steaua nu făcea stadionul pentru echipa de fotbal. Nu, nu are nicio legătură. Nu cred că intrau… Am avut probleme când a venit Chelaru…
„Am primit foarte mult sprijin din partea ministerului. Adică s-a înlesnit ca această secție să funcționeze”
Da, generalul Mircea Chelaru, succesorul lui Bădălan ca șef al Statului Major General. S-a făcut un nou protocol în care au fost incluse și aceste datorii. Și au fost preluate și acelea. Dar nu erau așa, 20 de miliarde, că nu aveam noi banii ăștia.
Atât erau. În total, 46 de miliarde de lei vechi. 4,6 milioane de lei noi. A, vechi. Da. Eu știu așa: că acele datorii… Mă rog, nu am fost eu de acord cu toate. În întâlnirea pe care am avut-o eu cu ministrul Frunzăverde, am primit foarte mult sprijin din partea ministerului. Adică s-a înlesnit ca această secție să funcționeze. Dar, încă o dată spun, era sub autoritatea ministerului.
Și cum s-a ajuns de sub autoritatea ministerului să fie privatizată? Se menționează și asta, că au fost înstrăinate gratuit niște valori foarte mari. Jucătorii, care valorau… Cine a evaluat jucătorii? (râde) Domnule, jucătorii atunci nu aveau valoare. Pentru că nu erau evaluați de nimeni. Că nu existau nici cote, nici nimic. Și atunci, noi, când am făcut club sportiv pe acțiuni, am adus evaluatori și au făcut o evaluare a activelor necorporale – jucători. Care însemnau 10.200.000.
De dolari. Da, de dolari. Și atunci, nu am avut deloc… Păi, eu nici nu am vrut să fiu! Luați cartea lui Gațu! Că a spus că a vrut să-l pună pe Ienei, care nu a vrut, și atunci a venit la mine. Și, în ultimă instanță, am spus că „băi, eu vin, dar nu răspund de ce faceți voi!”. Că președintele secției era numit Dănilescu. Pe urmă, eu l-am adus înapoi pe Ion Alexandrescu, consilierul meu care avea drept de răspundere pentru toate, că el avea un cuvânt autorizat legat de fotbal. Nu am eu nicio treabă… Asta e o bazaconie a lui Roșu. Se poate să fi făcut ăla, dar n-a știut nimeni?
Nu știu ce să vă răspund. Nu cred. Dar se poate, Doamne ferește…
Raportul l-am văzut, l-am citit de la cap la coadă, nu e vorba de vreo informație furnizată de altcineva. Se poate să fi făcut, nu spun… El era cu Becali bara-bara! M-a luat și la mișto… Dar se poate să aveți dreptate.
Cine este generalul Laurențiu Roșu: campion mondial universitar la handbal, câștigător al Cupei Campionilor cu Steaua, i s-a propus să fie gardă de corp a lui Ion Iliescu la Revoluție
Imagine din 24 mai 2002, cu comandantul de atunci al CSA Steaua, colonelul Laurențiu Roșu, în drum spre Adunarea Generală a FC Steaua. FOTO: Mediafax
Schimbat din funcția de comandant al CSA Steaua în 2003, după ce a fost acuzat că l-a favorizat pe Gigi Becali prin semnarea unui contract de închiriere pe trei ani a bazei pentru FC Steaua, generalul în retragere Laurențiu Roșu (66 de ani) a făcut handbal de performanță la clubul militar din 1972 până la încheierea carierei, în 1983. Ca handbalist, a jucat de 35 de ori pentru naționala de tineret a României, cu care a câștigat două titluri mondiale universitare, dar și Cupa Campionilor Europeni, în 1977, și cinci titluri naționale cu Steaua.
După retragerea din activitate, a rămas în cadrul Armatei, ocupându-se cu sistemul de pregătire fizică a soldaților. În 1989 a intrat la Academia Tehnică Militară, unde a dat concurs pentru postul de asistent. În 1996 a fost numit decan al Facultății Militare de Educație Fizică și Sport, funcție ocupată până în 2000, când – având gradul de colonel – a fost numit comandant al CSA Steaua. În 2004, când s-a pensionat, avea gradul de general de brigadă.
Laurențiu Roșu afirmă că a avut o relație deosebită cu Ion Iliescu, fostul președinte al României. „În 1989, la Revoluție, mi s-a propus să-i fiu gardă de corp pe 23 decembrie. Am refuzat, dar am rămas în relații cordiale. În 1992, la o ceremonie desfășurată la Academia Militară, s-a oprit în momentul prezentărilor, când a ajuns în dreptul meu, spunându-le celor din jur că mă cunoaște, că ne-am cunoscut la Revoluție. În 2001, atunci când băieții ăștia au vrut să desființeze definitiv Steaua, s-o șteargă de pe fața pământului, m-am dus personal în audiență la Iliescu, care era președinte al României în acel moment. I-am expus situația, i-am spus că Steaua e în faliment, că nimeni nu face nimic, că se așteaptă să dispărem pentru a fi preluată și baza sportivă pe gratis. Mi-a promis că mă va ajuta. Și s-a implicat, pentru că ulterior s-au găsit soluțiile legale, iar CSA Steaua a fost salvată”, a povestit generalul Laurențiu Roșu, pe parcursul întâlnirii cu jurnaliștii ProSport. „Pot spune, fără falsă modestie, că atunci, în 2001, am salvat Steaua de la dispariție. Cu lucrul ăsta mă mândresc”, a adăugat generalul.
Legat de acest subiect, citește http://www.prosport.ro/sport-life/special/acte-raportul-interzis-tradatorii-armata-romana-comandantul-csa-anunta-sefii-mapn-2001-afaceristi-politicieni-ofiteri-comploteaza-fure-echipa-fotbal-generalul-rosu-spune-s-urmarit-nimicirea-totala-15992381
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER