…a picat. Pot să se strângă în fața sediului FRF toți amărâții din Sindicatul Suporterilor Dezamăgiți, din Confederația Jucătorilor Care Mai Joacă Și de Plăcere sau toți copilașii din Blocul Național al Picilor Care N-au Văzut Niciodată România la Un Campionat Internațional. Președintele FRF, Fotbalul Românesc Ferfeniță, cinicul Sandu, declară într-un interviu: „Să vorbim tranșant. Nu văd în viitorul apropiat ca noi să ne calificăm la un turneu final”.
Cam gata, deci. Strângem pancartele mobilizator-injurioase, vuvuzelele înfundate, confettii-le ude și coborâm în bernă tricolorul cu gaură-n mijloc și-n poartă. Nașul a spart nunta și ne-a trimis pe toți acasă, la mamele noastre de suporteri. Nici nu știi ce să blamezi. Poate ipocrizia unuia care manevrează fondurile federației mai ceva decât mânărește Boc bugetul pe euroconstrucții aranjate. Practic, în viitorul apropiat, toate deplasările staff-ului sunt simple shopping-promenade.
Atunci de ce nu stau dracului acasă, cu lacătul pe prăvălie? De ce îl mai păcălesc pe bietul Junior, când ei și-au completat deja foaia de pariuri, mizând patriotic pe adversari? De ce Juniorul se complace în mocirla becaliană a selecționărilor? De ce te mai lauzi cu prietenia lui Platini, ca să vorbesc în termeni de loje oficiale, dacă nu aranjezi măcar un blat cu rezervele lui Blanc? De ce nu lași în loc pe altul, măcar mai optimist? Poate fiindcă, fără funcție ești din nou un nimeni absolut? Tot te-ai plimbat ceaușist, bre, Nașule, pe șantier la Nu-Știu-Cum Arena.
Că un nume cu sintaxă românească nu găsim. N-ar fi mai bine să comanzi matale pentru cupola stadionului o cruce mare de marmură de Carrara? Că ambițiile noastre mici, ieșirile noastre entuziaste pe străzi și generațiile de aur ni le-ai îngropat deja. Poate ne-ar consola un Mausoleu al Fotbalului Românesc Defunct.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER