*Aproape toate bazele construite pentru Jocurile Olimpice din 2004 sunt acum în paragină. Stadionul „Spiros Louis” este printre puținele arene pe care elenii le-au folosit și după încheierea J.O
*Jocurile Olimpice de la Atena au costat nouă miliarde de euro, fiind, în acel moment, cele mai costisitoare din istoria competiției
Visul olimpic al grecilor s-a transformat peste ani în coșmar. Au cheltuit enorm, au avut așteptări mari și acum privesc neputincioși mormanele de fiare ruginite. Bazele ridicate pentru Jocurile Olimpice din 2004 arată deplorabil în prezent, iar speranțele ca acestea să fie cândva reabilitate sunt infime. Problemele economice ale elenilor sunt majore, iar locurile pe care în urmă cu nouă ani se desfășura cea mai importantă competiție sportivă a lumii nu reprezintă o prioritate pentru autorități. Subiectul e însă viu la Atena, acolo unde oamenii sunt martori la degradarea arenelor de care, până nu demult, erau mândri.
Aer de western
În complexul din Agios Kosmas, locul de antrenament al olimpicilor în 2004, doar terenul de fotbal are parte de îngrijire pentru că aici se pregătește naționala lui Fernando Santos. Terenul de atletism, precum și sălile de gimnastică sau haltere par, în schimb, să nu mai fi avut parte de îmbunătățiri din vremea Olimpiadei: scaune rupte, aparate dărâmate și, pe unde este cazul, iarba crescută la dimensiuni incredibile. Peste drum, acolo unde elenii au dărâmat un aeroport pentru a construi arene, îți vin în minte imaginile cu orașele din western-uri. Lipsesc doar scaieții care să traverseze străduțele în bătaia vântului. Nimeni nu are acces, bazele fiind închise, iar cei care îndrăznesc totuși să sară gardul și să pătrundă în complex sunt întâmpinați imediat de o mașină a Poliției care păzește ruinele olimpice.
„Noi nu jucăm rugby!”
Singurul loc de care elenii par să se fi îngrijit este complexul pe care îl domină impresionantul stadion Olimpic de 75.000 de locuri. Aici sunt și bazinele olimpice pe care elenii le-au păstrat într-o stare decentă poate și pentru că ar fi fost aproape imposibil să le schimbe scopul inițial, așa cum s-a întâmplat cu stadionul de rugby: „Se joacă fotbal acolo pentru că noi nu avem tradiție în rugby. Ai auzit de vreun rezultat mare al Greciei la acest sport?”, justifică un jurnalist elen decizia. Lipsa de interes a oamenilor pentru anumite sporturi este, imediat după lipsa banilor, un factor determinant în degradarea bazelor olimpice, iar ceea ce s-a întâmplat în Atena nu poate servi acum decât un exemplu pentru orașele care au organizat apoi sau vor găzdui în viitor Jocurile Olimpice.
Cât au costat bazele? 9 sau 13,5 miliarde?
Au fost băgați saci de bani pentru ridicarea unui complex ultramodern. Guvernul grec anunțase că după JO acesta urma să fie valorificat
BBC susține că s-au cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro
Costurile Jocurilor Olimpice din 2004 rămân în sfera aproximării chiar și la nouă ani de la încheierea lor. Oficial, grecii au anunțat un buget de aproximativ 9 miliarde de euro, fără costurile cu infrastructura, dar cuprinzând miliardul de euro alocat pentru cheltuielile de securitate. Britanicii de la BBC rețin însă o sumă ceva mai mare, de 10 miliarde de euro, în timp ce siteul „athensinfoguide.com” vorbește despre 13,5 miliarde de euro. „Și la ei s-au făcut deconturi cum se procedează în România cu autostrăzile. Nu suntem departe unii de alții, iar o parte din criza de acum este cauzată de ce s-a întâmplat înainte de Jocurile Olimpice”, explică un fost sportiv român stabilit la Atena de mai bine de 15 ani.
Planuri mari, dar nu s-a materializat ceva
După încheierea JO, guvernul grec a anunțat imediat un plan pentru recuperarea unei părți a banilor investiți în baze. „Multe dintre ele vor fi închiriate, mai degrabă decât vândute. Astfel se speră la recuperea costurilor de 13,5 miliarde de euro și a celor 122 de milioane de euro anual, cât este întreținerea acestora. Principalul Complex Olimpic va deveni un mare parc, centrul pentru sporturile ecvestre va găzdui un circuit de golf, iar pista de kaiac-canoe se va transforma într-un parc acvatic. Terenurile în aer liber unde s-au desfășurat întreceri de softball, hochei și baseball nu vor fi dărâmate, ci vor fi spații unde dor avea loc concerte în aer liber și alte activități”, scrie siteul athensinfoguide.com. Majoritatea proiectelor au rămas însă la stadiul de intenție, iar bazele sportive olimpice au ajuns în majoritatea lor ruine.
Visul lui Sorin Oprescu
Primarul Capitalei avansa în 2011 o idee fantezistă: București, gazdă a unei ediții a Jocurilor Olimpice de vară!
București, gazdă a unei ediții a Jocurilor Olimpice? Desigur, o idee care a stârnit zâmbete în colțul gurii. O idee a primarului Capitalei, care, dintr-un elan tineresc sau dintr-o soluție de marketing, a ales să alăture cercurile olimpice de un oraș deficitar nu numai la capitolul baze sportive! Fără a cunoaște că picajul financiar al Greciei a fost generat și de organizarea JO 2004, Sorin Oprescu avansa în ProSport, în 2011, un proiect fantezist pentru un oraș fără o arenă cu pistă de atletism, fără un aeroport modern și fără alte multe cerințe necesare organizării unei competiții de o asemenea dimensiune.
„Dom”le, poate până în 2024 reușim, având în vedere că vreau să stau aici alte trei mandate… Eu sincer spun, merg în continuare pe ideea de lobby și de discutat cu cărțile pe masă, cât suntem noi în stare să ne pregătim pentru a depune o candidatură pentru Olimpiadă. Dacă lucrurile merg într-o pregătire continuă, încet, încet, că nu poți să faci multe deodată, din cauza banilor ăstora nenorociți, până în 2024 ne pregătim și de Olimpiadă”, spunea edilul-șef.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER