EXCLUSIV | Bugetul incredibil pe care îl avea Steaua în anii în care a câștigat de 6 ori consecutiv titlul și a jucat de 3 ori în Liga Campionilor. Pușcaș: „Jumătate se făcea din ce produceam”

În perioada 1996-1998, când Steaua era încă un club departamental și se afla sub tutela Clubului Sportiv al Armatei, fostul internațional Marcel Pușcas a ocupat funcția de președinte. Fostul candidat la șefia FRF a vorbit, joi, la ProSport LIVE, despre activitatea și încasările clubului în perioada în care era oficial în Ghencea.

Pușcaș a vorbit despre bugete, transferuri de jucători și salariile pe care le aveau aceștia în acea perioadă, în comparație cu ceea ce se întâmplă acum în fotbal, dar și despre proiectul său de privatizare a secției de fotbal din cadrul CSA. Pușcaș a dezvăluit, la ProSport LIVE, ce salarii anuale aveau jucătorii Stelei din acea perioadă și cum a rămas clubul fără bani de salarii, în 1997, după ce abia încasase o sumă importantă din transferuri de jucători, plus bugetul anul asigurat. Fostul director de dezvoltare al FRF a vorbit și despre sumele pe care le încasa Steaua din contractele de sponsorizare, cu Dialog și Adidas, și a spus că jumătate din bugetul anual era asigurat doar din ce producea echipa.

„3 milioane de dolari pe an avea secția de fotbal la Steaua în ’96, ’97, ’98. Cu 3 milioane de dolari îți duceai activitatea foarte bine. Cătălin Munteanu câștiga 5.000 de dolari pe an, Lincar 5.000 de dolari pe an, Ciocoiu, Roșu, vreo 10.000, dar pe an. Rotariu mi se pare că avea 20.000 pe an, Matei, Răchită… Cătălin Munteanu avea 17 ani, când a debutat, era junior. În ultimul an de juniorat, a dat 17 goluri pentru Steaua în Divizia A, fiind golgheterul echipei.

„După 6 milioane de dolari încasați în ’96, în ’97, vara, n-aveam bani de salarii”

20 de miliarde de lei era bugetul de atunci al întregului Club Sportiv al Armatei Steaua, iar nevoile, doar nevoia echipei de fotbal era de 20 de miliarde. Deci, banii alocați de la buget erau egali. Pentru tot clubul, 24 de secții sportive, cât necesarul echipei de fotbal. Atunci am luat decizia asta, împreună cu domnul ministru Babiuc (n.r. – Victor Babiuc), care era la vremea respectivă ministru al Apărării, să desprindem secția de fotbal pentru că era o problemă legată de viitorul secției. Pentru că dacă sucombau celelalte secții sportive la acest buget, sau…

Care era soluția ca 23 de discpline sportive să trăiască de pe urma încasărilor din transferurile de fotbaliști de la secția de fotbal. Ca să vă dau un exemplu, în ’96 s-au transferat Adrian Ilie, 2,8 milioane de dolari la Galatasaray, Didi Prodan, Dumnezeu să-l ierte, la Atletico Madrid, 2,5 milioane de dolari, Toni Doboș, vreo 800.000 de dolari la AEK Atena. Faceți o socoteală. Și noi, în ’97, vara, n-aveam bani de salarii. După 6 milioane de dolari încasați. Înseamnă că acești bani se duceau undeva. Acel undeva, că nu poți să spui că erau furați, se duceau la buna desfășurare a activității celorlalte secții. Numai că, în condițiile astea, murim toți„, a spus Pușcaș la ProSport LIVE.

---

„Voiam să se privatizeze secția de fotbal și aproape nimeni, inclusiv șeful clubului, nu voiau”

„Steaua se putea întreține… Asta a fost și proiectul pe care l-am făcut, pentru asta am fost și dat afară. Că voiam să se privatizeze secția de fotbal și aproape nimeni, inclusiv șeful clubului, nu voiau. De ce? Tocmai datorită problemelor celorlalte 23 de discipline sportive. Am avut în proiect, prezentat și ministrului și conducerii de atunci a clubului, să mai ținem secția de fotbal, FC Steaua să fie un club polivalent, cu încă două discpline. Aveam capacitatea, dacă era lăsat în pace, din incasările echipei de fotbal, să mai intreții încă două secții sportive din club. Asta era una dintre propuneri. Am fost dat afară, încurcam, probabil, lucrurile pe acolo, și după aceea a revenit Babiuc. A plecat PD-ul de la Guvernare, a revenit Babiuc tot în funcția de Ministru al Apărării… În momentul în care s-a știut că va fi repus în funcție, domnul Gațu a început să facă repede un FC Steaua. Aici a fost o problemă, pentru că nu voia acest lucru. Dacă voia, pentru că a fost cu el în birou la Babiuc, se făcea. Deadline-ul era 15 decembrie ’97”, a mai spus Marcel Pușcaș la ProSport LIVE.

Fostul președinte al roș-albaștrilor povestește cum a reușit atragă un sponsor care vira în conturile clubului, atunci, 700.000 de dolari, și că din bugetul de 3 milioane pe an, cât avea Steaua în acea perioadă, mai mult de jumătate era asigura de cât producea echipa de fotbal.

„Din 3 milioane de dolari, jumătate se făceau din ce producea echipa”

„Nu puteai să faci parteneriate cu oricine. Chiar și în condițiile astea am găsit sponsor. 2 ani de zile, să nu uităm, că Dialog a fost sponsor, cu 700.000 de dolari pe an. Atunci. Spuneți-mi, vă rog frumos, în 2017, ce club este sponsorizat cu 700.000 de dolari. Banii, curat. 700.000 de dolari de la Dialog am adus în ’97. Discuțiile au început undeva în martie cu cei de la Dialog, în luna iunie s-a semnat un contract pe 2 ani de zile. Mai era Adidas, care mai dădeau un bonus la câștigarea campionatului, participarea în cupele europene, plus echipament de vreo 400.000 de dolari. Încasările la meciuri, vreo 4-5 sute de mii pe an. Deci, din 3 milioane de dolari,  jumătate se făceau din ce produceai tu. Și mai trebuia să vinzi un fotbalist sau doi pe sezon”, a mai adăugat Pușcaș.

---

„Sezonul 97-98 pentru Steaua a însemnat prezența, aproape meci de meci în echipă, a 9 fotbaliști de la echipa de tineret a României. Era imposibil să nu mergi în sus cu acei jucători. Credeam că am pus bazele unei echipe valabile încă cinci ani”
Marcel Pușcaș, președintele Stelei în perioada 1996-1998

---

Marcel Pușcaș a spus că, în sezonul 1997-1998, Steaua avea, la echipa mare, 9 fotbaliști de la echipa de tineret a României. Pe lângă lotul de jucători, roș-albaștrii mai aveau 40 de fotbaliști tineri împrumutați în țară. Se credea că au fost puse unei echipe valabile încă cinci ani. „Cinci ani de la acel moment, echipa aia nu avea voie să piardă vreun campionat”, spune Pușcaș.

„La vremea respectivă, pe lângă lotul de 22-23 de jucători, mai aveam vreo 40 de fotbaliști tineri împrumutați în țară. Aliuță, Mitu, Hrib, Luca, Tudor. Au și venit după aceea. Ori sezonul ’97-’98 pentru Steaua a însemnat prezența, aproape meci de meci în echipă, a 9 fotbaliști de la echipa de tineret a României. Reghecampf, Roșu, Ciocoiu, Miu, Baciu, Denis Șerban, Cătălin Munteanu, Lincar. Echipa, după aceea, după ’98, a ajuns din câștigătoare de campionat pe locul 4-5.

Era imposibil să nu mergi în sus cu acei jucători. Eu credeam atunci că am pus bazele… Și chiar cred că s-au pus bazele, împreună cu Dănilescu, cu Stoichiță, cu Lăcătuș, că s-au pus bazele unei echipe valabile încă cinci ani. Deci 5 ani de la acel moment echipa aia nu avea voie să piardă vreun campionat. Din păcate, următorul campionat s-a câștigat abia peste 5 ani. Și Steaua în faliment, și împrumutați cu bani, și așa mai departe. Erau soluții, și aici Pițurcă a avut dreptate, ca Steaua să se întrețină din ea însăși. Echipa de fotbal. Nu era deloc falimentară”, a conchis Pușcaș la ProSport LIVE.