Pentru olandezi, aroganța ar trebui să fie o trăsătură obligatorie
Muzica de pe străzile înguste din Centrul Vechi este, din când în când, întreruptă de câte o scandare pe care nu o înțelegi, dar ale cărei ritmuri îți par cunoscute. Nu trece mult timp și o mare portocalie te întâmpină. Berea vine aproape la minut la masa olandezilor, care sărbătoresc deja o victorie. Sunt siguri de ea: „Trebuie să fiți nebuni, dacă spuneți că aveți șanse”, confirmă imediat unul dintre ei. Soarbe din bere. A câta oară? Siguranța lor irită și îți amintești că la fel a părut să fie și selecționerul Van Gaal la conferința de presă.
Ciudat, dar Centrul Vechi este plin de scandări olandeze, nu românești. Marea portocalie pare a fi câștigat deja meciul contra alor noștri. „Și ce dacă o să fiți 50.000 de suporteri? Oricum, vă suntem superiori”, spune fratele celui de sus. Aroganța pare trăsătură de familie la ei. Când aud numele lui Van Gaal se îndreaptă în scaun. „Foarte bine că e plin de el, să fie. Și el, și cei care îl vor urma. Nu suntem și nici nu ne vom preface inferiori altora”, spune un alt olandez. Își mută privirea la româncele care trec pe lângă masa lor: „Aici ne sunteți superiori, dar shhht”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER