Pentru că trăim într‑o țară veselă, antrenorul manta al Rapidului, Marian Rada, îi ironizează pe cei de la Steaua după înfrângerea cu Stuttgart. Nu s-a uscat încă cerneala pe cronicile meciului pierdut de Rapid la Heerenveen cu 4-0 și antrenorul care era pe banca Rapidului și la acea mirifică partidă jonglează acum cu pungile cu glumițe. Mda, Heerenveen, care apoi a fost eliminată cu două înfrângeri de către Molde. Molde, care apoi… două înfrângeri… Steaua… Hmm, ai spune că Rada s-a dus precum Borcea la fileu și și-a tras o frumoasă minge-n față.
Steaua este o echipă care, pe lângă numărul uriaș de susținători, are și foarte mulți neprieteni. Până la urmă e ceva natural, dar cred că actualul triumvirat al Stelei, patron-manager-antrenor, este, pe cât de bun la atragerea performanței în acest sezon, pe atât de „talentat” la atragerea antipatiilor. „Aduceți-ne echipe cu care să jucăm”, „ne apucă amețeala când ne uităm în clasament”, „Dinamo n-a intrat de două ori în careu, nu poate cere două penaltyuri” sunt frânturi dintr-un lanț al aroganțelor care nu s-ar putea regăsi în discursul oficial al unui club cu ștaif care câștigă Champions League sau campionate de top. Chiar și arta de a domina presupune o anumită eleganță. Dacă îi descalifici pe adversari, și succesul tău în fața lor este unul ciuntit.
Pandurii era o echipă teribil de antipatică. Rezista în prima ligă în urma unor meschine jocuri de culise. A venit Grigoraș și totul s-a schimbat radical. Pandurii ar câștiga oricând un concurs de frumusețe în Liga 1. Și asta pentru că, pe lângă estetica jocului, cu Grigoraș s-a instalat și un aer de eleganță, de bună-cuviință, în jurul echipei gorjene. Sigur, Pandurii nu are rivalii tradiționali ai Stelei, dar atitudinea oficialilor săi este un manifest pentru normalitate și un scut împotriva eventualelor ironii mai eficient decât încruntătura permanentă a managementului stelist. Revenind, după ironia cu punguțele, la Rapid a urmat meciul cu Ceahlăul… Cam ăsta e paradoxul pe care îl găsești într-un muzeu. Un tablou nereușit expus pe un perete poate fi ironizat. Peretele pe care e atârnat tabloul, nu. Cu Stuttgart, Reghe a ratat complet cromatica și proporțiile tabloului. Cu egalul său perfect alb de la Piatra Neamț, Rapid a dat o lavabilă pe perete. Poți ironiza așa ceva?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER