Într-un moment în care e în silenzio stampa și, pe deasupra, a mai și interzis unii jurnaliști, Steaua a ținut o conferință de presă. Adică „de stampa” ca să le fie clar și ne-vorbitorilor de limba italiană. Trecând peste absurdul acestei situații, am ascultat cu interes discursul managerului. Și am tot ascultat, și am tot ascultat, și aș mai tot asculta sperând să aud primul lucru pe care trebuia să îl spună: numărul exact de bilete scoase la vânzare, numărul exact de bilete vândute, eventual câte bilete s-au mai împărțit și cui. Asta dacă ar fi vrut să transmită ceva serios. Altfel e simplă propagandă, din care am reținut doar că totul a fost perfect, toată lumea a lucrat impecabil și nimeni nu e de vină. Ah, doar autoritățile statului sunt vinovate că nu-i arestează pe cei care vând bilete online la suprapreț. Eventual să aresteze și site-ul pe care le vând, să-l bage în dubă – n-ar fi prima oară.
E evident că în cazul unui interes atât de mare era imposibil ca toată lumea să fie mulțumită. Aici au dreptate oficialii clubului, bilete nu puteau fi pentru toți doritorii nici dacă Steaua era organizată precum Manchester United. Mai departe însă e vorba de amatorism. Nu ține explicația că „pur și simplu nu aveam ce face, nu aveam cum să controlăm”. Dacă Steaua ar avea un sistem de abonați de exemplu ar putea controla vânzarea, oferindu-le acestora prioritate la achiziționarea de bilete. Sau ar putea folosi baza de date a precedentelor vânzări de bilete online pentru a le da prioritate celor care au mai achiziționat. Sau ar putea organiza un fanclub serios, iar membrii acestuia să aibă prioritate și diverse facilități. Sunt doar câteva idei venite așa rapid – consultanță gratuită, cu plăcere. Și uite așa biletele ar ajunge majoritare la fanii devotați. Lucruri obligatorii pentru un club cu un asemenea potențial de suporteri. Așa însă am auzit un bla-bla despre ceva denumit departament de ticketing care, în afară că sună frumos în engleză, tot ce face e să tipărească bilete și să le expedieze la adresă din ce vedem. „Rocket science”, nu altceva, ca să rămânem la englezisme. Se ocupă departamentul de „bișnițing” de restul, cu sprijinul Stelei.
Dar ce să-i faci dacă managerii sunt ocupați cu urmărirea adversarelor și al doilea job, de comentator TV, lucruri care nu intră teoretic în „job description”. În condițiile astea, „in bocca al lupo” dacă vreți bilete! Întrebați-l pe manager ce înseamnă, știe foarte bine și italiana.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER