Cei care se îndoiau de progresele făcute de unguri la fotbal în ultimii ani și cei care n-au fost impresionați de bronzul mondial la U20 din 2009 al vecinilor noștri sau de felul în care naționala maghiară a întors meciul cu Turcia din aceste preliminarii au avut aseară o surpriză imensă.
Nu spun că actuala națională a Ungariei este o forță mondială, dar ea a produs un fotbal mult mai bun decât al naționalei noastre, care a jucat, din păcate, cu câteva „mâini moarte” în primul unsprezece. Și mă refer în primul rând la Goian, depășit la faza golului și la cel puțin încă o centrare periculoasă în careul nostru.
Apoi, nu pricep, orice mi-ați spune despre obsesiile lui Pițurcă și despre faza penaltyului nostru, de ce a fost titularizat Grozav, aflat într-o formă jalnică la echipa de club. Tot dintr-o încăpățânare păguboasă, selecționerul l-a forțat în primul unsprezece pe Bogdan Stancu, în loc să-l folosească pe Maxim, ajuns în campionatul Germaniei pentru că atinsese un nivel foarte înalt în Liga I. Am văzut apoi cât de timid și în afara acestui film a fost Ștefan Radu, ce distanță imensă exista între închizătorii noștri, Bourceanu și Pintilii, și oamenii de atac. Am avut impresia că băieții ăștia doi nici nu au făcut cunoștință cu Grozav și că nu au auzit în viața lor de Torje.
Varianta cu Mutu vârf împins a fost un compromis, pentru că nu am găsit sau nu mai avem un atacant clasic de careu. E ca și cum ai pune un pilot de formula unu să concureze pe un tractor. Mutu și-a arătat clasa în câteva faze, dar s-a văzut clar că locul lui nu este acolo, iar faza penalty-ului a făcut-o venind de undeva din spate, și nu din poziția de vârf.
M-am așteptat degeaba la o reacție rapidă a lui Pițurcă imediat după pauză. Nu trebuie să fii ditamai selecționerul ca să îți dai seama că lucrurile nu merg așa cum trebuie și că trebuie să schimbi ceva. Ori cu Maxim, ori cu Chipciu, poate cu amândoi. Sau, de ce nu, cu Rusescu.
Abia în minutul 66 a reacționat și Pițurcă, introducându-l pe Maxim, iar peste cinci minute, pe Rusescu. Între timp se făcuse 2-1 pentru Ungaria, iar cei doi jucători introduși pe teren mai aveau doar 20 de minute ca să schimbe ceva în jocul moale și bătrânesc al naționalei lui Pițurcă.
A schimbat neașteptat Chicpiu, băgat târziu rău de tot, dar el a adus un punct la care nu mai speram. Rămân marile erori ale lui Pițurcă, neinspirat în alcătuirea primului „11″ și cu reacții de antrenor ieșit la pensie.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER