Cu siguranță că Paszkany și Mureșan n-au habar de multe câte se învârt în fotbalul nostru parșiv și întortocheat. La două lucruri însă se pricep, neîndoielnic. Au dovedit-o cu vârf și îndesat în cei zece ani de când au deschis ușa campionatului. Nu contează dacă în această ordine. Una la mână: Paszkany s-a priceput să aștearnă contracte cu jucătorii și cu antrenorii la care la n-a crâcnit nici musca. Altele au fost numele tăbăcite prin litigii cu TAS-ul elvețian, nicidecum CFR-ul. Și nu se poate spune că au avut întotdeauna fler, mână bună la achiziții și nici n-a curs mereu numai lapte și miere în Gruia. Au ajuns la Cluj și destulă plevușcă, și mulți aventurieri. Afaceri mănoase, rateuri zgomotoase, a rămas loc întotdeauna de bună ziua, niciun sud-american, mai ales ei, școlit la River ori Palmeiras n-a mulțumit Cerului că a scăpat de la „Țărănoaia”. Altminteri, Andone, să zicem, n-ar mai sta pe gânduri la o a treia propunere de la CFR. Ar fi întors capul îngrețoșat deîndată ce i-a fost pomenit numele. N-a făcut-o. Apropo de despărțiri: al doilea mandat al lui Ando la CFR s-a încheiat într-un moment în care echipa picase la 10 puncte de lider după doar 9 etape. Campionatul fusese deja ratat. Tot numărul 9 i-a fost fatal și lui Paulo Sergio. Nicio victorie în noul an în 9 partide. Nimeni n-a putea spune că demiterile celor doi au picat din senin doar pentru că, așa, într-o dimineață Paszkany s-a trezit cu fața la cearșaf.
Două vorbe și despre Mureșan. La disecția fotbalului, dom’ doctor a știut să citească în măruntaiele campionatului. Simptom, boală, viitor. Ca preoții din mitologie care spintecau capra ca să prezică după organe cum va merge războiul. Mureșan a adulmecat prada de mâine ca o vulpe șireată. A constatat că de fapt campionatul anchilozase în tiparele arhaice, feudale. Ieri, decideau mai întâi prim-secretarii și generalii, abia apoi și jucătorii și antrenorii. Bunăoară, prim-secretarul de Buzău, Carolică, lua trei puncte Brașovului, între altele, pe câteva vagoane de grâu, nicidecum pe a doua tinerețe la Gloria a lui Dudu Georgescu ori Marcu. Dottore n-a avut altceva de făcut decât să vopsească piesele de pe tablă și să înlocuiască numele de odinoară prăfuite cu cele ale lui Borcea, Copos sau Iancu și a obținut radiografia la zi a primei ligi. Totodată și rețeta succesului. Așa au ajuns anii sterpi, fără trofee, să cântărească tot atât de greu cât cei în care CFR ia titlul. Nu există meciuri neimportante, fără miză, ci doar puncte tocmai bune de la toamnă încolo. Unde se regăsesc în această ecuație numele lui Andone și Paulo Sergio? Bună întrebare.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER