Cel poreclit „Caniggia” pe când juca fotbal a uitat de golurile cu Steaua și Dinamo. Se mândrește cu via sa Cel mai prolific atacant din „era Paszkany” vrea să fie pe primul loc și la producția de vinuri
E o liniște apăsătoare în comuna Diosig, din județul Bihor. Mai sunt puțini kilometri până la granița cu Ungaria. Doar câte o mașină rătăcită pe drumul dintre Oradea și Satu Mare și un mesaj răzleț de la firma de telefonie mobilă, care prezintă tarifele pentru roaming te mai trezesc la realitate. În acest cadru desprins parcă dintr-un roman ușor l-am descoperit pe Adi Anca (37 de ani). Se apropie de asfaltul încins la volanul unei mașini de teren, care cunoaște toate dealurile din împrejurimi. E cel mai bun marcator dintre toți atacanții CFR-ului, în „era Paszkany” și al doilea golgheter de după 2002, cu 23 de goluri.
E neschimbat. Îmbrăcat în șort și un tricou vișiniu arată de parcă ar fi pregătit să intre în teren. A ieșit însă de mult timp din fenomen. Acum nu mai intră în gazon, ci pe teren. Pe terenul agricol. Noua lui pasiune a devenit cultivarea acestuia. Zâmbește când este întrebat care este parcela sa: „Am 200 de hectare. Cam tot ce vezi aici e al meu. Mă tot extind. Haideți să vă arăt!”.
„Sunt foarte mândru de ce am realizat”
Se citește pe fața lui că e încântat. Agricultura nu e o afacere. E o dragoste! Poate înaintea fotbalului. „Mi-a plăcut întotdeauna. Am făcut și facultatea asta. Sunt inginer agronom”, povestește Adi Anca, în timp ce escaladează dealul, la volanul mașinii de teren. Cultivă porumb, grâu și rapiță, dar marea sa pasiune e vița de vie. Cât vezi cu ochii e doar viță de vie. Adoră să vorbească despre ea. „Tocmai am pus șpalieri zimțați la cald. Au fost scumpi, dar vreau mereu calitate. Am vrut să nu aibă nimeni ce am eu aici. Sunt foarte mândru de ce am realizat”, spune Anca. Parcă vede deja producția din toamnă. E specialist în domeniu. Folosește cu lejeritate termeni tehnici și detalii care fac diferența în lumea vinurilor. „Facem pinot gri, sauvignon blanc, tămâioasă, fetească regală, avem și vin roșu. Avem și vinuri care se mai produc doar în Franța și costă 1.000 de euro sticla. Va rămâne o singură ciorchină pentru calitate”, dezvăluie fostul atacant.
„E mai greu ca la antrenamente”
E sâmbătă și e etapă în Liga I. Pentru Adi Anca este însă doar o nouă zi de lucru. Își petrece toată ziua pe culturile sale. Când privește din vârful dealului spre terenurile sale e la fel de mândru ca și după titlul luat cu CFR în 2008. „E al patrulea an în agricultură. Aici mă simt cel mai bine. Avem vie adusă din Italia care a făcut struguri chiar din primul an. Vezi câți ciorchini a făcut deja?”, spune fostul atacant. Toate cantonamentele din cariera de fotbalist nu se compară cu zilele de muncă în agricultură. Adi Anca a lăsat mingea pentru sapă, clește și combină. Abia acum realizează cât de ușoară era viața de fotbalist. „Muncesc cot la cot cu muncitorii. Fac orice! Îmi place foarte mult. Am tot timpul sculele la mine. După o zi sunt rupt de oboseală. Nu se compară cu o zi de antrenament. Aici e mult mai greu. Am fost și la seceriș. Am lucrat pe combină. Mă implic total”, spune cu mândrie „Caniggia”.
A uitat aproape complet de fotbal
S-a retras de 3 ani din fotbal, la Gloria Bistrița. Spune că n-are regrete din cariera de fotbalist, cum nu regretă nici că nu a rămas în lumea fotbalului. A încercat să antreneze. A și făcut-o pentru o scurtă perioadă în Liga a III-a, dar a renunțat. „Sunt fericiți cei care pot să facă fotbal în continuare. Eu nu am avut șansa. Am încercat și cu antrenoratul, dar tot aici îmi stătea capul. N-a mers și n-am vrut să fac sacrificii. Nu merge așa”, povestește cu lejeritate Adi.
Surprinde și spune că s-a detașat complet de sportul care i-a adus faimă, bani și trofee. Pur și simplu nu-l mai interesează nici măcar fotbalul mare. „Nu mi-e dor de fotbal. Compensează munca pe care o duc aici. Nu mai joc nici de plăcere. De un an și jumătate n-am pus piciorul pe minge. Nu prea mai țin legătura cu cei din fotbal. Mi-a spus cineva zilele trecute echipele care vor juca finala Ligii Campionilor”, povestește omul cu 6 sezoane în Liga I.
„Pivnița de vis”
Discuția deraiază rapid de la fotbal și se îndreaptă tot spre agricultură. Ar vorbi non stop despre vie și vinuri. Ne conduce spre noua sa „bijuterie”. Intrăm printr-o livadă, cu Adi Anca driblând pomii cu mașina, cum făcea altădată cu fundașii. Într-un loc ascuns, undeva în inima dealului, e oaza de răcoare pe care o cauți într-o zi toridă. Ne oprim lângă o poartă care permite parcă intrarea în „Dealul lui Anca”. „Aici e pivnița de vis. Sunt foarte bucuros că am putut să o cumpăr. Am luat-o cu tot cu livadă. E de peste 100 de ani. Aici tot timpul temperatura este de 10 grade. Acum nu e amenajată, dar e o comoară. Aici voi ține vinul. În urmă cu mulți ani, aici se ascundeau butoaiele de vin ca să nu le ia Fiscul. Le îngropau în pământ, în capătul pivniței. E foarte greu să construiești așa ceva”, povestește cu patos viticultorul Anca.
Știe tot despre fabricarea vinului și e atent la cel mai mic detaliu. Știe că detaliile fac diferența într-o afacere a răbdării și a amănuntului: „Vreau să fac o pivniță gravitațională, adică mustul va merge prin cădere liberă în butoaie tocmai pentru ca să nu fie stresat mecanic. Astfel va fi mai bun”.
Vinul lui Anca, marcă înregistrată
De anul viitor preconizează că afacerea va deveni profitabilă. Vrea să ajungă celebru prin vinurile pe care le produce, așa cum a fost prin golurile pe care le-a dat. „La anul vreau să scot pe piață vinurile pe care noi le producem. Se vor numi „Crama Anca”. Recomand vinurile mele oricui din fotbal. Am un vin care e în top 3 mondial. Am multe cereri, chiar și din fotbal. Nu am cât pot să vând. Voi produce vinuri de calitate mare, vinuri albe și nu cred că mulți ne stau în cale la acest capitol”, își face reclamă Anca. E convins că va avea succes cu noua afacere: „Se poate câștiga mai mult din agricultură decât din fotbal, dar e mult de muncă. La început bagi mulți bani și vei scoate abia peste câțiva ani”.
Un vin bun, mai important ca un gol cu Steaua
Face mereu comparații între fotbal și noua sa meserie. Nu-i ia mult timp însă să tragă o concluzie. A marcat goluri decisive pentru CFR, Oțelul și Gloria. Multe dintre ele au fost cu Steaua, Dinamo sau Rapid, dar dezvăluie că acum satisfacția e mai mare. „Fotbalul mi se pare foarte ușor acum. Satisfacția aici e mult mai mare decât la fotbal. Când băteam Steaua sau Dinamo era o bucurie de moment. Asta rămâne!”. Nu-i plăcea să joace pe ploaie. Acum, ploaia e o binecuvântare. „Sper să avem noroc și să plouă. Aici depinzi de asta. Când jucam fotbal o făceam și pe ploaie și pe soare, dar aici e mai greu. Depinzi de mulți factori”, compară Anca.
„«Lipitiurcă»;, ești antrenor!?”
Eugen Trică i-a rămas cel mai bun prieten din perioada CFR. S-a bucurat enorm când acesta a ajuns principal la echipa din Gruia. Trică l-a făcut să se mai uite la meciuri. „Nu mi-a venit să cred când a fost numit antrenor. L-am sunat și l-am întrebat „«Lipitiurcă», este adevărat?”. Așa îi spuneam eu, de la lipitoare. Îl aștept la o friptură de căprioară. A fost o dată și i-a plăcut foarte mult. Acum am început să mă mai uit la meciurile CFR-ului, de când e Trică. Am fost colegi de cameră”, povestește fostul atacant, care își amintește cât de important era Trică în echipa cu care clujenii au luat primul event: „A făcut multe ca jucător pentru CFR. Cu golurile lui s-a luat primul titlu. Au fost numai goluri decisive”. Ne despărțim de agricultorul Anca vorbind despre fotbal, Nimic inedit, doar cursul vieții de fost jucător de fotbal.
Recomand vinurile mele oricui din fotbal. Am un vin care e în top 3 mondial. Am multe cereri, chiar și din fotbal Adi Anca, fost atacant CFR
55 de goluri a marcat Anca pentru CFR în toate competițiile oficiale. 23 le-a marcat în eșalonul secund, când a contribuit decisiv la promovarea echipei în Divizia A
Fotbalul mi se pare foarte ușor acum. Satisfacția aici e mult mai mare decât la fotbal. Când băteam Steaua sau Dinamo era o bucurie de moment Adi Anca, fost atacant CFR
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER