Florin Piersic, alias Mărgelatu, scotea pistolul cu nenumărate țevi, îi lua la țintă pe călăreți și începea măcelul. Băieți și cai, dresați toți de Sobi Cech, Dumnezeu să-l apere!, se frângeau de-a valma în țărână, însă mai mereu unul dintre ei își arunca mâinile în sus și sărea din șa, pe spate, de parcă îl lovise un obuz, nu un glonț uns cu rachiu de anason. Nepriceputul ăla te convingea, copil fiind, că măcelul de pe ecran nu e real.
L-am revăzut pe netalentatul cascador anonim serile trecute într-un meci de fotbal, Brazilia – Uruguay, și am aflat cu această ocazie că se numește Neymar nu știu cum Junior. Îl știți, e brazilianul pe care Europa îl așteaptă de vreo 4 ani așa cum așteaptă un musulman ca soția să i se dezvelească în noaptea nunții. Până la urmă, actorașul proaspăt cumpărat de Barcelona s-a dezgolit de fotbal și ne-a arătat că are niște mușchi puternici care-l propulsează în aer și înapoi grămadă pe pământ atunci când are el chef să bată o lovitură liberă sau când simte că i-a căzut lanțul de la bicicletele pe care le repetă până la plictiseală.
Săritura care l-ar face până și pe cubanezul Javier Sotomayor să se îngălbenească de invidie întrece penibila zvârcolire de șarpe a lui Rivaldo din meciul cu Turcia de la Mondialul din 2002, însă brazilienii s-au înghesuit să-și apere copilul alintat care le zâmbește la fiecare colț de stradă. Neymar, un fotbalist la fel de talentat ca mult mai puțin mediatizatul său compatriot Coutinho (ambii au 21 de ani), e un fel de Moș Crăciun pervertit cu creastă de leu care-i ademenește pe copiii din favele de pe panourile cu reclame la ghete, casetofoane, șampon, mașini și carduri bancare. Cu un așa model, naționala Braziliei de la Mondialul din 2030 va fi compusă din Ninja bicicliști.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER