New old Dinamo

„New-new-new Dinamo” ar trebui să fie o echipă care să respire tinerețe, să alerge cu zâmbetul pe buze, să-și permită nebunii specifice vârstei, să aibă tupeul generațiilor actuale de adolescenți, nu să arate ca o gașcă de old-boys care s-au strâns pentru a mai bea și ei o bere și pentru a-și povesti păcatele tinereților. Dinamo din primele trei partide ale actualului campionat pare obosită de la încălzire, din cantonament, de la reunire. Exprimarea pe teren este atât de greoaie și de confuză, încât orice adversar poate descifra și cea mai elaborată acțiune de atac, care oricum nu este alcătuită din mai mult de trei pase consecutive!

Dinamo joacă în acest moment precum o echipă de Liga a treia de pe la mijlocul clasamentului. Nu degeaba a bătut-o o formație, ACS Poli, cu mai mulți fotbaliști care evoluau acum un an și ceva în Divizia C. Luați unul câte unul, actualii jucători ai lui Dinamo, cu excepția lui Cosmin Matei, nu au arătat calități mai mari decât adversarii lor de la Recaș sau decât cei de la Viitorul. Ba chiar am remarcat niște copii mult mai talentați la cele două numite mai sus față de ce am văzut la Pape N”Daw sau la Fai, ca să numesc două dintre transferurile năucitoare ale lui Dinamo din această vară. Micul Rotariu ne-a uimit într-adevăr prin execuția de la golul cu Vaslui, dar mai are nevoie de multă muncă și răbdare pentru a deveni un fotbalist complet, care să joace la intensitate mare un meci de campionat. Curtean e haotic, Dănciulescu nu mai poate câștiga singur un meci, Boubacar dă mai multe pase greșite… 

E drept că nu poți face o echipă să arate bine în trei etape, mai ales că ea a fost construită cu bani puțini. E nevoie, într-adevăr de timp, dar, pentru a avea speranțe că va fi mai bine, trebuie să vezi și un pic de fotbal, ceea ce nu am observat la actuala echipă a lui Mulțescu.

Problema este că duminică, adică peste numai cinci zile, vine meciul cu Steaua. Iar Dinamo se prezintă mai nepregătită ca oricând în fața acestui mare război. Pariază cineva pe Dinamo?