La ora când oamenii ascultau în direct elucubrațiile managerului general, câțiva oameni de bine ștergeau praful de pe scaunele stadionului din Berceni. Acolo va juca Steaua meciul cu Avântul Bârsana, în semn de respect pentru locuitorii din micuța localitate ilfoveană și de dispreț față de proprii suporteri, față de adversari și față de competiție.
Nici Național Arena, nici Ghencea, ci Berceni. Ieși pe la IMGB, mergi câțiva kilometri pe câmp, te intersectezi cu Centura, apoi intri în Berceniul propriu-zis, mai ai câțiva kilometri pe asfalt, faci dreapta, urci un deal și dai de stadion. Frumușel, cochețel, cu nocturnă, dar al Berceniului din Divizia B, nu al Stelei, din Champions League.
Cu Bârsana nu s-ar fi umplut nici Naționalul, nici Ghencea. Și s-ar fi plătit aiurea niște chirii, bani aruncați pe geam de o echipă amărâtă ca Steaua, care tocmai așteaptă vreo 30 de milioane de euro de la UEFA, de la Tottenham și de la Sevilla.La Berceni e rustic și e ieftin, iar în viziunea finilor cunoscători de fotbal din Ghencea niște nobody de la Bârsana nici nu meritau mai mult.
E bătaie de joc să aliniezi Steaua pe o arenă de două-trei mii de locuri, departe de orice mijloc de transport. E bătaie de joc față de adversari, care au muncit să ajungă aici și care s-ar fi fălit toată viața că au călcat, ei, anonimii de la Bârsana, iarba de pe Ghencea. E bătaie de joc față de propriul blazon, față de proprii fotbaliști cărați cu autocarul prin SAI și arătați localnicilor ca știuleții de Ziua Recoltei.
Acum doi ani am asistat la un Real-Alcorcon pe Bernabeu, terminat cu o grămadă la zero. Cu adversar modest, de ligă inferioară, dar pe Bernabeu. Nu cu 80.000 de oameni în tribună, ci doar cu vreo 25.000, dar pe Bernabeu! Nu la Getafe, nu la Coslada sau la alte Berceniuri de pe lângă Madrid, ci pe Bernabeu. Acolo era vorba de respect, aici doar de o economie insesizabilă la un asemenea club și de o excursie neprovocată, în noapte, dincolo de linia de Centura.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER