*Larisa Iordache, pe bârnă, și Sandra Izbașa, la sol, au prins ieri o zi cu adevărat nebună. Din dorința de a urca în vârf au riscat în finalele pe aparate și au căzut. Astfel, România se întoarce de la Mondiale doar cu o medalie de bronz, obținută de Larisa la sol
*În raport cu Mondialul din 2011 de la Tokyo, când nu a obținut nicio medalie, România a fost acum pe plus
Și uite că a venit și ziua de duminică, pe care o așteptăm de când au început Mondialele. Ba nu, o așteptăm de dinainte. Ne era dor să o vedem pe Sandra într-o mare competiție, într-o finală de nivel înalt, unde îi stă bine. Și abia așteptăm să o vedem pe Larisa luându-și revanșa la bârnă și pe Marius în finalele la sărituri și paralele. Plecăm mai devreme, să nu întârziem, nu vrem să pierdem nimic. Suntem încărcați cu laptop, trepied, obiective foto și… tricolorul românesc. Cum nu mai am unde să îl țin, pentru că mâinile îmi sunt ocupate, îl trec pe după umeri. Azi (n.r. ieri) suntem ziariști, spectatori și înainte de toate, români. La ieșirea din parcare, spre centrul de presă, trecem pe lângă o mașină cu număr de Germania, care așteaptă să i se arate locul pentru a se gara. Șoferul a coborât geamul, vede tricolorul românesc și strigă „Trăiască România”! Mă întorc, zâmbesc, apoi mă aud exclamând cu entuziasmul celui care dă ochii cu unul dintre eroii copilăriei sale: Dan Burincă! Chiar el, „stăpânul inelelor” din gimnastica românească, „răspunzător” pentru multe momente de bucurie! Zâmbește, e încrezător! La fel ca și noi!
Ponor a venit să le încurajeze pe fete
În centrul de presă forfotă mare, trece pe acolo și Cătălina Ponor. Nu putea lipsi chiar în ziua finalei la bârnă! Bârna, aparatul de predilecție al gimnastelor noastre, care ne-a adus atâtea victorii frumoase. De ce nu s-ar mai adăuga una astăzi (n.r. – ieri)? Fac aproape inconștient o paralelă, un arc peste timp. Acum 20 de ani, la Birmingham, Milo rata bârna în concursul individual și lua aurul în finalele pe aparate. Hai Larisa, se poate!
Mai e o oră până la concurs, sportivii au intrat la încălzire. E și Cătălina Ponor, a venit să le încurajeze! Octavian Bellu s-a plasat strategic între sol și bârnă, unde se încălzesc fetele noastre, Sandra la sol, Larisa la bârnă. „Piciul” pare în formă, controlează bine saltul întins care nu i-a ieșit la finala de la individual compus de vineri, pe care a încheiat-o pe locul 4.
Berbecar, pe 7 la sărituri
Prima finală, primele emoții. Marius Berbecar deschide concursul la sărituri. Prima aterizare un pic joasă, dar a trecut cu bine. A doua săritură mai bună, un mic pas și Marius își încheie evoluția. Prestație onorabilă, dar ne e dor de medalii. Cade Verniaev, un oftat prelung se aude în sală! Sasaki Junior pune bine în picioare o săritură care ne trezește nostalgii (Drăgulescu). Kenzo Shirai se înșurubează magistral în aer de trei ori și publicul exultă. A doua săritură nu putea fi decât tot una cu înșurubări. Crainicul ne anunță că elementul pe care l-a prezentat la sol, acea cvadruplă înșurubare memorabilă, îi va purta numele. S-a terminat finala de la sărituri, Yang din Coreea de Sud repetă performanța de la Londra și ia aurul, Berbecar termină pe 7.
S-a dus bârna, a rămas solul
Urmează bârna… și simțim că pulsul ni se accelerează! A intrat Larisa, îl vedem și pe Octavian Bellu. Să fie cu noroc! Mustafina e prima, termină fără probleme un exercițiu curat. Ia 14,900, dar face contestație. Suntem deja la jumatatea finalei, concurează Chunsong. O gimnastă de buzunar, dar plină de ambiție. Biles își încheie și ea exercițiul. Așteptăm nota pentru campioana absolută și o vedem pe Mustafina cum calculează de zor. Contestația ei a fost respinsă, dar rusoaica nu se lasă. Ross a urcat pe bârnă, e grațioasă și sigură pe ea. Are o frumusețe ce mă duce cu gândul la Pocahontas. Hai Larisa! A urcat pe podium! Inima ne bate să ne sară din piept, pe margine Tavi Bellu îi dă ultimele sfaturi. Cade la rondă. Offf! Nu mai vedem nimic, nu mai avem putere. Rămâne solul! A câștigat Mustafina! Atât, suntem epuizați de tensiune și de dezamăgire. Urmează paralele masculine, apoi solul unde avem speranțe în continuare… Și de ce nu am avea? Larisa și Sandra (foto jos) au forța să ia medalii.
Sandra a ratat ca la JO de la Londra
Până atunci la paralele, Uchimura a mai arătat o dată că are clasă. Zonderland nu se lasă mai prejos și încântă publicul, care de oriunde ar fi, pare să îl fi adoptat imediat. Țara lui Epke este peste tot în lume, am putea spune (în olandeză numele lui – Zonderland – înseamnă „fără țară”). Ratări multe, dezamăgire în public, dar nu mai simțim nimic. Așteptăm solul.
A început finala de la sol. Ferrari intră în forță cu un Silivaș pe prima diagonală, are un exercițiu valoros, bine executat. Vine și rândul lui Simone Biles, care s-a calificat cu prima notă. Evoluție dinamică, acrobatică valoroasă și o notă de 15.000 greu de egalat. Intră Larisa pe covor. Pune în picioare aterizările, cu mici ezitări, dar e motivată, zâmbește. Nota afișată e mai mică decât a lui Biles și a Vanessei Ferrari, e pe locul trei, la fel ca în calificări. Sandra urcă și ea pe podium, o primă diagonală bună, apoi o dezechilibrare la a doua, dar a treia e foarte bună. Ajunge la ultima diagonală, vrea să dea uitării execuția de la Londra, unde a căzut chiar la final. Ca într-un coșmar, aceeași istorie și la ceea ce pare a fi ultima finală a Sandrei, care are puterea să zămbească, să trimită bezele publicului generos cu aplauzele. Rămâne o mare campioană.
Avem bronz, nu plecăm fără medalie! Dacă vedem partea bună, putem spune că Larisa a spart gheața, a luat o medalie mondială, prima din multe, sperăm. Realist vorbind însă, parcă ne doare că nu a fost mai mult. Și mai e regretul că Sandra nu a ieșit din scenă cu un trofeu mondial.
La bară fixă se succed evoluții spectaculoase, dar nu mai avem puterea să vibrăm. Consemnăm doar rezultatul – aur Zonderland, olandezul zburător (crainicul sălii anunță că l-ar adopta bucuroși în Belgia, aluzie la numele olandezului), argint Hambuchen, bronz Uchimura.
Se retrag Bellu și Bitang?
Nici nu s-au încheiat bine Mondialele, iar primele zvonuri dinspre lot au și apărut. Și nu sunt deloc îmbucurătoare. Se aude chiar că Bellu și Bitang, cuplul de aur, se gândesc și ei la retragere, nu doar Sandra Izbasa, deși dubla campioană olimpică pare să fi lăsat o poartă deschisă. Ajunsă la Mondial, gimnasta a vorbit despre „nevoia de a lua o pauză”, nu neapărat de o retragere definitivă. Știm că e în stare să revină, a mai făcut-o. Tot la retragere se gândește și Marius Berbecar, singurul finalist al gimnasticii masculine la Anvers.
articol scris de Mădălina Barbu
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER