Radiografia unui selecționer contestat în trecut, eficient în prezent, nesigur în viitor. Naționala nu s-a reinventat în mandatul său, mizează cu încăpățânare pe unii jucători, dar a dus echipa în barajul pentru Cupa Mondială
Pițurcă n-a avut ca obiectiv calificarea la Cupa Mondială din 2014, dar n-a renunțat niciun moment la gândul a a duce echipa la Rio Finalul meciului cu Estonia l-a prins pe Pițurcă săpând tranșee între banca de rezerve și limita maximă a careului rezervat antrenorilor. Adevărul este că selecționerul României n-a prea stat pe bancă în cele 90 de minute ale meciului cu Estonia. Fluierul de final i-a adus un zâmbet încordat și un gest cu pumnii strânși în dreptul pieptului. „Sunt fericit, e rezultatul unei munci de doi ani”, au fost primele lui cuvinte. Fără a avea obiectiv prezența la Cupa Mondială, Pițurcă n-a renunțat niciun moment la gândul unei posibile calificări. E timpul lui Pițurcă, unul cu trecut, prezent și viitor.
Trecutul Are aproape tot atâtea calificări ca și Iordănescu, tot două și jumătate, dacă socotim că pentru America „Generalul” a condus România doar în ultimele trei partide. Plus că Pițurcă a mai calificat și tineretul. Are cele mai multe meciuri pe banca echipei naționale. A fost un mare jucător, a luat o Cupă și un titlu cu Steaua, a fost aproape de un titlu cu Craiova. I se reproșează că e mai mult instinctual decât inspirat din cărțile la modă. Că nu vorbește limbi străine, deși l-am auzit recent grăind într-o franceză fluentă, fapt cumva explicabil câtă vreme a agățat ghetele în picioare în vestiarul lui Lens. I se amintește de relația proastă cu presa și de condamnarea penală pe care încă o ispășește, doar în momentele în care i se caută nod în papură. Atunci se uită că l-a îmbrățișat transpirat pe Duckadam în vestiarul de la Sevilla, că ne-a dus la două Europene fără emoții sau că are în palmares victorii contra Spaniei, Olandei și Cehiei, ultima când era însemna mult mai mult decât astăzi.
Prezentul Când calificarea în baraj încă aburea, adică la câteva zeci de minute după finalul meciului, s-au găsit câțiva șoferi de duminică ai fotbalului care să-i spună că echipa națională joacă urât. Că nu l-a băgat pe Maxim, că nu i-a chemat pe Mutu și pe Rusescu (e, oare, normal să-i convoci pe unii cărora li s-a pus praful pe ghete?) și că insistă cu Stancu. Poate. Dar Angelo Niculescu insista cu Radu Nunweiller, Lucescu miza la grupul hunedorean, Hagi îi dădea înainte cu oameni de linia a doua, gen Lăcustă sau Florin Pârvu, Răzvan ne termina psihic cu Florescu, iar Iordănescu ni-l prezenta mai mereu la imn pe Șoavă. Până și noul nostru idol moral, Van Gaal, a declarat recent că omul său cel mai sigur de locul în echipă e Strootman, un tip care dă mult cu latul, într-un ansamblu locuit de exterioarele lui Robben sau de sclipirile lui Van Persie.
Viitorul Dacă după baraj ne vom califica, se va spune că am jucat urât și că la Mondiale ne vom face praf dacă mergem tot cu Stancu. Dacă nu ne vom califica, lui Pițurcă i se va aduce aminte imediat de barbut, de Dosarul Valiza și de stilul său mai mereu morocănos. Probabil că și dacă luăm titlul mondial se vor găsi unii să-l certe că se îmbracă în trening la meciuri, că are breton și că nu i-a oferit și lui Mutu câteva minute de triumf la final de carieră. Așa se întâmplă când îți alegi să fii antipatic. Trebuie să fii foarte valoros, pentru că găsești extreme de greu oameni să fie obiectivi în privința meritelor tale. Dar poate că nici n-ai nevoie de obiectivitate, ci doar de succes.
Cine sunt oamenii lui Pițurcă
Oamenii aduși în stafful naționalei sunt persoane apropiate care și-au dovedit loialitatea față de selecționer. Eugen Neagoe, zis și „Geană”, antrenor principal în trecut în Liga 1, a preferat să-I fie secund vărului său Pițurcă. Antrenorul cu portarii Gabi Boldici lucrează cu actualul selecționer încă de pe vremea când acesta pregătea naționala de tineret la finele anilor ”90. Boldici și Pițurcă se știu de 50 de ani, cei doi fiind colegi încă din clasa întâi. În staff mai sunt Florin Marin, fost coleg cu selecționerul la Steaua, și managerul Ovidiu Costeșin, adus de Pițurcă de la Craiova.
„În baraj ne vom juca șansa indiferent cu ce echipă vom cădea. Vrem să avem sărbători fericite, vrem în Brazilia”, Victor Pițurcă, selecționer
Pițurcă a luat naționala României când se afla pe locul 56 în clasamentul FIFA. Acum, tricolorii sunt pe poziția 29.
România a făcut parte din urna a patra valorică la tragerea la sorți a preliminariilor CM 2014. Doar Islanda (urna a șasea) a venit de mai jos pentru a ajunge în baraj
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER