Pe 1 ianuarie 2014, nu s-a petrecut înfricoșătoarea invazie a românilor pe piața de muncă din Anglia, dar am văzut invazia Românului pe Old Trafford. Pentru că asta este acum Vlad Chiricheș, Românul din fotbalul mare. Este unicul român care joacă la un asemenea nivel. Și când îl vezi blocând furia diavolilor roșii chiar în Infernul lor, realizezi și mai tare caraghiosul atitudinii foștilor săi colaboratori de la Steaua, managerul general și antrenorul, care, atunci când au fost rugați de Gazeta Sporturilor să nominalizeze cei mai buni 5 fotbaliști români ai anului, l-au trecut cu vederea pe singurul jucător de-al nostru care face impresie într-un campionat major al lumii. Culmea e că era în primul rând al lor, al steliștilor. Antrenorul Stelei a uitat de golul fabulos al lui Chiricheș cu Ajax, de pasa formidabilă a aceluiași Chiricheș la golul lui Latovlevici în aceeași victorie istorică în fața Ajaxului, de golul de pe Stamford Bridge marcat pentru Steaua și de impunerea rapidă în Premier League. Dar când vede că unii antrenori din Liga I nu l-au desemnat pe el antrenorului anului, Reghecampf spune despre aceștia, nici mai mult, nici mai puțin, că sunt niște corupți invidioși neputincioși. Folosind această schemă de gândire desprinsă direct din versurile nemuritorului Piți Talent, primul manelist oficial din staff-ul Stelei, aș spune că trebuie să fii un corupt invidios neputincios să nu-i recunoști meritele lui Chiricheș.
Pentru că fostul câștigător al Balonului de Aur, Michael Owen, nu este împiedicat de astfel de meschinării când analizează ceea ce se întâmplă pe teren, el l-a desemnat, în calitate de analist de televiziune, drept «omul meciului» pe Chiricheș. Tottenham a marcat două goluri pe Old Trafford, dar a trebuit să facă față în defensivă furiei unei echipe care venea după șase victorii consecutive și care este totuși campioana Angliei, calificată în optimile Ligii Campionilor în acest sezon. Iar Chiricheș a jucat bine în mijlocul acestei tornade de pe Teatrul Viselor. Nu impecabil, pentru că Welbeck s-a demarcat de lângă el la golul lui United, pentru că în fața aceluiași Welbeck fundașul român a avut o intervenție riscantă în propriul careu și pentru că a ratat periculos o ieșire în stilul său, cu mingea la picior, din defensivă. Însă astfel de inexactități au fost acoperite de jocul superb în dueluri unu la unu pe care Chiricheș l-a avut cu toată floarea cea vestită a ofensivei lui United, managerul David Moyes încheind meciul cu 6 oameni de atac în teren! Ca un bonus de zi de grație, Chiricheș a adăugat o mulțime de pase exacte de construcție pentru ieșirea din apărare și o incursiune cu mingea la picior în jumătatea adversă, deja în stilul său beckenbauerian.
Dar în România fotbalului mediocru există foarte multă exigență. Managerul general și antrenorul Stelei preferă poate o ședință de refacere după paranghelia cu lăutari unei vizionări a jocului impunător al lui Chiricheș în Teatrul Viselor. Iar comentatorii români tratează obscur jocul singurului român remarcabil din fotbalul mare, una dintre puținele referințe la jocul fundașului lui Tottenham de pe durata partidei fiind că «românul a respins cu lopata»… Ca într-un joc de-a v-ați ascunselea cu meritele lui Chiricheș, «… cine nu-i gata, îl iau cu lopata». Ar mai fi însă și formula de final din jocul copilăriei : «1, 2, 3, deschide ochii mei ». Sau ai «corupților invidioși neputincioși» de pe la noi…
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER