Analiză: Cine ia campionatul? Atuurile și slăbiciunile candidatelor la titlu

Nici nu a început bine a doua parte a campionatului și Steaua a devenit favorită certă la titlu: nouă puncte în trei meciuri, un joc solid, un moral debordant.

Petrolul a ieșit din cursă după numai un meci și un egal, conform spuselor antrenorului Cosmin Contra, în timp ce Astra e la trei puncte distanță și se roagă ca Steaua să se împiedice cu CFR și Petrolul. Că în rest, slabe șanse să îi ia cineva puncte echipei lui Reghecampf! În primul rând, pentru că Steaua e o echipă puternică, bine legată, experimentată, iar în al doilea rând pentru că multe formații din Liga I sunt de valoarea Chiajnei. Dar să vedem ce am remarcat și ce nereguli am constatat la cele trei candidate la titlu.

Steaua (48 de puncte). A avut un singur adversar în trei meciuri, pe „U” Cluj, pentru că jocurile împotriva Concordiei au fost ca o ieșire la iarbă verde cu prietenii. Chiar dacă steliștii au zburdat pe teren fără să fie deranjați de echipa fricosului Ionuț Chirilă, este evidentă calitatea jucătorilor lui Reghecampf. Sânmărtean a intrat foarte bine în joc, de parcă aștepta acest transfer de o viață, e „Creierul” de care Steaua avea nevoie de mai mulți ani, de la Panduru încoace. Un transfer făcut cam târziu, pentru că steliștilor le ardea buza după un astfel de fotbalist și în grupele Ligii Campionilor, unde lipsa de inspirație a mijlocașilor a dus și la un bilanț ofensiv catastrofal: doar două goluri marcate împotriva lui Chelsea, Schalke și Basel, ambele în poarta formației elvețiene.

Interesant este că Steaua nu resimte plecarea lui Bourceanu, dar e foarte posibil să ne fi făcut o imagine disproporționată, ținând cont de faptul că echipa lui Chirilă nu a atacat aproape deloc nici în Ghencea, nici pe propriul teren.

Reghecampf și-a permis să și experimenteze, jucând cu vârf fals, dar când nu ai adversar în față, cum a fost cazul Chiajnei, poți să joci și cu un om mai puțin.

Astra (45 p). A început împiedicat, s-a chinuit până spre final cu ultima clasată, dar până la urmă și-a asigurat o victorie la scor. E nevoită să aibă un parcurs perfect dacă vrea să câștige campionatul, dar deține toate atuurile pentru așa ceva: bani, poate cel mai bun și cel mai influent președinte de club, un lot cu o creșetere valorică evidentă după transferurile din această iarnă.

Papp e mai sigur decât Găman și vine cu experiența și tupeul fotbalistului transferat în Italia, chiar dacă nu a jucat prea mult la Chievo. Alibec a simțit și el mirosul fin al fotbalului occidental și s-a reabilitat la Viitorul. Și nu sunt de neglijat nici transferurile lui Iorga și Ioniță II. Astra este de fapt singura echipă care a investit serios în transferuri în intersezon, adică a plătit pentru aducerea unor fotbaliști.

Petrolul (41 p). A făcut cele mai spectaculoase transferuri, Mutu și Zicu, dar cei doi nu au reușit să impresioneze la Brașov. Mutu a fost pozitiv, a făcut un mare efort, însă cu puține realizări, în timp ce Zicu a jucat un meci pentru un călcâi, prea puțin pentru ce se așteaptă de la el. Petrolul a pierdut patru dintre titularii de anul trecut, iar asta se vede în jocul echipei.
Nervozitatea lui Contra este unul din factorii care influențează și jocul echipei. Dacă nu va încerca să se stăpânească, să se liniștească, nici nu va ajunge un mare antrenor. Declarațiile de la finalul meciului de la Brașov (1-1) îi pot demobiliza pe jucători.

Petrolul nu a pierdut două puncte la Brașov din cauza arbitrilor, ci din cauza propriilor deficiențe și slăbiciuni: la 1-0 și cu om în plus, antrenorul, ajutat de Mutu și de cei din teren, ar fi trebuit să găsească soluții pentru înscrierea măcar a încă unui gol, care ar fi lămurit soarta partidei.

Într-adevăr, Petrolul are șanse mici să câștige campionatul în acest moment, dar acestea trebuie jucate până la capăt, fără lamentări inutile.

În concluzie, Steaua a devenit favorită certă la titlu și va fi greu de oprit, Astra și Dinu Gheorghe vor lupta cu toate mijloacele pentru a ajunge și depăși liderul, iar Petrolul și Contra trebuie să creadă mai mult în șansa lor și în superioritatea tehnico-tactică în fața adversarilor mai slab cotați.