Ligile Naționale de handbal au ajuns într-un punct final în sezonul 2013-2014, pentru prima dată titlurile urmând să fie decernate în urma desfășurării unui play-off. Practic, toate deciziile se iau în luna mai, chiar la sfârșitul sezonului, în această situație fiind ținute în priză toate grupările. Până anul trecut, campioanele, echipele participante în cupele europene sau retrogradatele au fost hotărâte, în mai multe ocazii, cu etape bune înainte de final. Pe cât de interesant este sistemul de campionat cu play-off, pe atât de controversat și criticat a fost în România. Nu neapărat ideea în sine de play-off, ci mai degrabă modalitatea cum a fost gândit sistemul.
Grupările au scos în evidență mai multe anomalii. În primul rând a fost criticată ordinea de desfășurare a celor două faze finale, faptul că faza eliminatorie este urmată de un turneu final cu 3 echipe! „Suntem tratați pe picior de egalitate în acest turneul final, deși am avut 9 puncte în plus peste Turda și 13 puncte în fața celor din Bacău. Nu avem niciun avantaj că am câștigat sezonul regulat, ne putem trezi că am muncit de pomană un an întreg”, a declarat pentru ProSport, zilele trecute, Ali Nurhan, directorul executiv al HCM Constanța.
O a doua problemă ridicată de unele cluburi a fost sistemul din prima fază a play-off-ului, „cel mai bun din trei meciuri”. De fapt, o echipă s-a putut califica mai departe, cum a fost cazul Politehnicii Timișoara în disputa cu CS Caraș Severin sau cazul Dunării Brăila cu HCM Roman, cu o victorie și un egal. Practic, nu a fost nevoie neapărat de două victorii, ci de puncte mai multe în primele două jocuri.
După un sezon experiment, HCM Constanța (Criciotoiu, foto stânga) și Știința Bacău (Celestin, stânga) reiau bătălia din toamnă într-un alt sistem
Din sezonul următor, handbalul românesc revine la un campionat cu 14 echipe, care va fi bătut în cuie în următorii patru ani, cel puțin așa a anunțat noul președinte al FRH, Alexandru Dedu. Sistemul de desfășurare încă nu a fost hotărât, dar în culise se vehiculează fel și fel de variante. Unii oficiali s-au inspirat poate și de afară, alții au propuneri originale. Care va fi „aleasa”? Greu de presupus în acest moment dintre foarte multe idei. În acest context, ProSport a analizat primele șapte campionate externe ca valoare, feminin și masculin. În cazul fetelor s-a mers până la locul 8, având în vedere că România ocupă locul 5 în ierarhia EHF, pe baza căreia sunt acceptate echipele în cupele europene, sezonul 2014-2015.
Sistemul de desfășurare în primele opt campionate din Europa, feminin (după clasamentul EHF)
Ana Maria Șomoi, o apărătoare prin excelentă, va mai juca un sezon pentru HC Zalău
Din analiză s-au desprins mai multe idei: * în Germania, Franța și Danemarca, numărul de echipe și sistemul de desfășurare sunt diferite între cele două sectoare, masculin și feminin; * Ungaria, Spania și Rusia merg pe același sistem, dar și între cele două ligi este o diferență la numărul de echipe. Cele masculine sunt mai populate; * 85,7% din primele șapte campionate feminine se încheie cu play-off. Excepție face doar campionatul Spaniei. La masculin, procentul este mult mai scăzut – 57,1%; * la feminin, doar în Spania se mai dispută un campionat cu 14 formații la start. Pentru că se joacă 26 de etape, federația a decis să nu se mai joacă play-off sau play-out; * Primele patru ligi masculine ca valoare din Europa au la start cel puțin 14 formații; * niciun campionat nu se termină precum cel din România, cu faze eliminatorii și apoi turneu final. Ci, eventual, cu turnee și apoi eliminatorii, cum este cazul Norvegiei la feminin sau Danemarcei la masculin. * Franța, Danemarca și parțial Norvegia au un sistem identic la feminin, asemănătoare fiind și Ungaria cu Rusia. La masculin, primele trei ligi, Germania, Spania și Franța, merg pe sistemul clasic
Sistemul de desfășurare în primele șapte campionate din Europa, masculin (după clasamentul EHF)
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER