De când nivelul tenisului jucat de Simona Halep a crescut exponențial, interesul românilor pentru acest sport a renăscut. Țara care la începutul anilor ”70 dădea circuitului ATP primul număr 1 mondial, excentricul Ilie Năstase, trăiește din nou, după aproape două decenii, cu speranțe realiste de a avea un compatriot câștigător la un turneu de Grand Slam. Spârlea n-a reușit această performanță, Halep dă senzația că e din ce în ce mai aproape, fie la Wimbledon, la US Open, Australian Open sau Roland Garros.
„Lucrurile în tenisul modern se întâmplă la fel ca într-o companie. Dacă vrei să crești performanțele companiei, angajezi diverși experți în postura de consultanți, nu le dai contracte full-time. Nu-i folosești tot timpul, le ceri un anumit lucru la un anumit moment. Așa cred că se va ajunge în tenis peste 5 ani. Sportivul va fi ca un C.E.O.”, i-a declarat Thomas Johansson, suedezul care a câștigat Australian Open în 2002, lui Christopher Clarey, trimisul New York Times la Roland Garros. Jurnalistul american – care, într-o discuție cu Marius Huțu, reporterul ProSport la Paris, a descris-o pe Halep ca fiind „o jucătoare foarte deșteaptă” – a analizat investiția făcută de sportivii din tenis în antrenorii personali și a descoperit un impact semnificativ.
Clarey a constatat că echipa din spatele sârbului Novak Djokovic este de dimensiunea unui „11″ de fotbal, de la preparatori fizici la nutriționiști, însă ultima modă constă în cooptarea de antrenori. Numărul 2 în circuitul ATP îl avea de ani buni în staff pe Marian Vajda, însă pe listă a apărut în acest an și Boris Becker. Suma pe care o primește legendarul Boris „Bum-Bum” e confidențială, însă presa germană a remarcat că „Becker nu se vinde niciodată ieftin”. Djokovici își poate permite. Doar în primele luni ale lui 2014, a câștigat din premii 3 milioane de dolari, după ce anul trecut a totalizat 11 milioane de dolari.
Patrick McEnroe e circumspect în privința asocierii jucătorilor de top cu antrenori proveniți din legende: „Pur și simplu, cei mai buni tenismeni au foarte mulți bani și, în acest caz, totul se reduce la o discuție de genul: «Dacă îmi pot permite, de ce să nu o fac!?» E ca în NBA sau la echipele de top din fotbal, unde organigrama conține foarte mulți antrenori secunzi. În această direcție merge și tenisul”.
Dovadă de snobism sau rețeta de succes a viitorului, modelul cu doi antrenori e urmat de tot mai mulți jucători. Roger Federer îi are pe Severin Luthi și Stefan Edberg, japonezul Kei Nishikori merge pe mâna lui Michael Chang și Dante Bottini, iar Milos Raonici e ajutat de Ivan Ljubicic și Riccardo Piatti. „Îl poți angaja pe Ivanisevici să te ajute cu serviciul, pe Michael Chang pentru mișcarea în teren și pe Marat Safin pentru lovitura de backhand. Îi plătești câteva săptămâni și îți ridici nivelul jocului”, a explicat Johansson pentru New York Times.
De la începutul anului, Simona Halep a investit și ea într-un antrenor de top. După Australian Open, actualul număr 4 WTA a început colaborarea cu Wim Fissette, fostul antrenor al liderului mondial, Kim Clijsters. În cele 5 luni trecute, modificările din jocul Simonei Halep nu sunt vizibile ochiului neavizaților, însă statistica spune că românca încheie acum în două seturi meciuri pentru care anul trecut avea nevoie de 3 seturi.
Dincolo de aspectele tehnico-tactice, începutul de 2014 este impresionant dacă e tradus în plan financiar. În doar 5 luni, Halep a câștigat din premii 1,4 milioane de dolari, adică 41,2 la sută din cele 3,4 milioane dobândite în întreaga carieră.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER