Cupa Ligii lu” Pește Prăjit

Ne plângem cu toții, președinți, conducători ai fotbalului, antrenori, suporteri, ziariști, că nu vine nimic din urmă, că „aria de selecție” – deja o expresie din limba de lemn – e tot mai redusă. Asistăm impasibili la necalificări peste necalificări ale naționalelor de juniori, tineret, seniori, primim cu groază umilințe de genul 1-10 cu Germania sau 0-5 cu Belgia la U16, 0-5 cu Austria la Turul de elită desfășurat în România la U19. Dar nu suntem în stare, niciunul dintre cei enumerați mai sus, să facem ceva concret. Președinții și patronii de cluburi își plâng de milă, dar nu vor să voteze un campionat de tineret, în care să crească și să joace juniorii talentați, invocând cheltuieli prea mari, dar sunt de acord cu această pseudocompetiție, Cupa Ligii, pe care nu o vede mai nimeni – audiențe spre zero, spectatori puțini – și în care joacă rezervele obosite ale echipelor din prima divizie. Acest milion de euro, pe care LPF poate să-l atragă pe diverse căi – din drepturile tv ale Ligii I, sponsori – ar fi fost de ajuns pentru organizarea unui campionat de tineret în care forul condus de Iorgulescu să asigure transportul și cazarea echipelor și să mai dea și niște premii la final.

Competiția pe care nu o vede mai nimeni

Cluburile din Liga I se bucură la câteva zeci de mii de euro sau, mă rog, maxim 275.000 pentru câștigătoarea acestei Cupe a Ligii fără niciun interes, în loc să se gândească la viitorul propriilor talente și la asigurarea unui cadru oficial pentru ca aceste talente de 17-19 ani să joace în deschiderea partidelor din Liga I, să aibă meciuri în picioare, să fie văzute la treabă de antrenori, de impresari, de public. Un club ia anul ăsta să zicem 100.000 de euro din Cupa Ligii lu” Pește Prăjit, iar la începutul campionatului viitor se plânge din nou că nu are bani, fără să pună la socoteală faptul că aruncă sute de mii în străini obscuri și expirați (chiar dacă vin liberi de contract, se plătesc prime de instalare, comisioane salarii).

Eu la asta mă așteptam din partea noii conduceri a LPF: să aibă capacitatea, financiară și de autoritate, să convingă cluburile că e nevoie de investiții în copii și juniori și în tinerii de perspectivă. Dacă mergem în continuare ca pe vremea lui Mitică și ne bucurăm de câștigul imediat, corect sau incorect realizat, nu vom mai produce deloc tineri care să joace în Occident, pentru că fotbaliștii români de până în 20 de ani sunt neinstruiți, neantrenați așa cum trebuie, cu puține meciuri în picioare. Tocmai de aceea am ajuns să transferăm doar în Turcia, și acolo la echipe modeste, sau la arabi.

E cel mai dificil moment prin care trece fotbalul românesc. În condițiile actuale, e posibil să nu ajungem nici la turneul final al CE 2016, chiar cu o grupă accesibilă și cu un sistem de calificare ușor. Burleanu, Iorgulescu și ceilalți nou-veniți trebuie să se trezească și să arate concret ce vor să facă pentru un fotbal curat, corect și în care tinerii să aibă un rol important. Cu astfel de soluții – gen Cupa Ligii -, în care echipele sunt un amalgam de nemulțumiți, vedete obosite și câțiva juniori, nu vom scăpa niciodată de sechelele trecutului de tristă amintire Sandu-Dragomir.