Kehinde Fatai, nigerianul pe care Victor Pițurcă și destui români l-ar vrea la națională, trebuie să cunoască la perfecție Constituția, istoria și geografia României pentru a trece examenul de cetățenie
Procesul de naturalizare al lui Kehinde Fatai a revenit în prim-plan după ce primele zvonuri privind acordarea cetățeniei românești pentru atacantul nigerian de 24 de ani apăruseră în urmă cu aproape un an. De data aceasta, însă, documentele necesare pentru acordarea cetățeniei românești au fost deja depuse, iar partea birocratică, cea care, teoretic, este cea mai dificilă, s-a încheiat. Până la primirea cetățeniei românești, Fatai mai are însă un singur hop. Unul destul de greu: mai exact un test oral, prin care se verifică dicția și pronunția cuvintelor, dar și un alt test grilă de cultură generală, cu întrebări din Constituția, istoria și geografia României, dar și probleme de gramatică și matematică, pe care trebuie să-l treacă orice candidat.
Cazul lui Fatai este destul de complicat. Fotbalistul nu îndeplinește în acest moment mai multe prevederi legale, cea care nu poate fi surmontată în niciun fel fiind de la Articolul 8, punctul 1, litera a). Fatai nu are 8 ani de domiciliu stabil în România. Legea prevede și o portiță. Se poate face o derogare în cazuri excepționale, dar dosarul trebuie să ajungă în Parlament și să fie votat în plen.
11.365 de străini și-au primit cetățenia de la ANC
În ultimii trei ani, circa 183.000 de străini au obținut cetățenia română, dintre care doar 11.365 de străini au primit certificatul de cetățenie română de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Numărul total poate să nu pară foarte mare, însă reprezintă un barometru bun pentru a caracteriza dificultatea examenului grilă. Pentru că testul grilă conține întrebări specifice, care testează cunoștințele celor care doresc cetățenia română, întrebări care ar putea pune probleme chiar și cetățenilor români.
Ce trebuie, însă, să cunoască Fatai pentru a obține cetățenia română? În primul rând, istoria și geografia României, întrebările din testul-grilă referindu-se la domnitorii Țării Românești și ai Moldovei, dar și la formele de relief și la geografia politică și economică a României. Există, însă, și întrebări privind economia României, dar și chestiuni de religie, precum Crezul creștinului sau întrebări din Noul Testament. Totodată, persoanele care își doresc cetățenia română trebuie să cunoască viața și activitatea unor personalistăți din cultura României, precum Eminescu, Alecsandri, Blaga sau Arghezi. Potrivit cotidianului „Adevărul”, din comisia care evaluează candidații la cele două teste fac parte cinci profesori extrem de exigenți, care „nu pot fi mituiți, având în vedere că au salarii extrem de bune”.
Fatai are un start excelent de sezon, cu 6 goluri marcate în primele 4 meciuri
CE SPUNE LEGEA 21/1990, PRIN CARE SE REGLEMENTEAZĂ‚ ACORDAREA CETĂ‚ȚENIEI
Art. 8
(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:
a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază in condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul in care este căsătorit și conviețuieste cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul national.
(2) Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse până la jumatate in urmatoarele situații:
a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional;
b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
d) solicitantul a investit in România sume care depășesc 1.000.000 de euro.
(3) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. a).
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER