Americanii au venit la Sofia pentru a filma continuarea peste ani la „Victory”, sau „Drumul spre victorie”, cum a devenit la noi faimoasă pelicula în care apar Pele, Ardiles, dar și Michael Caine. Cum Sylvester Stallone a îmbătrânit și a devenit „Expendable”, un personaj de care te poți dispensa, „americanii” l-au distribuit în rolul neofitului care aterizează conjunctural în poarta unei echipe de fotbal și-și poartă coechipierii spre victorie apărând penaltyul decisiv pe un tânăr star bulgar de origine română, Cosmin Moți. Sau Motty, cum e promovat el la Hollywood. Fiind partea a doua, scenariștii au zis să îngroașe tușele față de filmul original și i-au dat proaspăt aterizatului în poartă DOUĂ‚ penaltyuri pe care el le apără precum și o miză în plus față de minora cauză pentru care se luptau cei din „Drumul spre victorie”, libertatea. Acum, în buna tradiție a filmelor pop-corn, pe cei 11 metri dintre minge și poartă au fost presărați și 11 milioane de euro, sau câți or mai fi, că numai biroul de contabilitate de la Poarta Albă mai știe.
Steliștii au fost în acest „sequel” pe post de nemți. Ajutați de arbitru ca-n „Drumul spre victorie”, cu Varela și Prepeliță salvați de la eliminare de „cavalerul fluierului” nu în negru, „cavalerul în negru” privind de pe banca Stelei cum se devoalează până la urmă minciuna din meciurile precedente din acest sezon. Totul părea să le fie la îndemână „nemților” de la Steaua, precum celor din „Drumul spre victorie”, cu un amărăștean rătăcit în poartă la penalty în fața marilor favoriți.
Dar totul s-a dus de Râpă din nou pentru cei care păreau să aibă toate șansele. Poate și pentru că Râpă, autorul ratării decisive la penaltyuri, s-a dus după meci în fața peluzei steliste și s-a lăsat dezbrăcat de un „suporter” venit la Sofia din țară, „suporter” care apoi a aruncat tricoul de joc al lui Râpă într-un dispreț total pe pista stadionului. Cel care l-a învins psihologic pe Râpă, Moți, a fost contestat de mai multe ori de galeria lui Dinamo pe când „noul Stallone” juca în Ștefan cel Mare. Dar Moți nu s-a dus atunci la peluză să se lase dezbrăcat și umilit de vreun nene din galerie. El a înfruntat demn ocările și și-a văzut de „drumul spre victorie”, ignorându-i pe acei dinamoviști care acum îl proslăvesc după ce, cu câțiva ani în urmă, îl înjurau.
Într-o seară cu ninsoare ca-n povești în Ghencea s-a lăsat cu omăt cam de 3 goluri în poarta Stelei. Urgia venea de la munte, de sub Tâmpa. Managerul Stelei care acum se închină la Poarta Albă, a venit atunci lângă poarta albă de lângă peluza Nord și a îngenuncheat în fața fanilor furioși punându-i și pe jucători să facă la fel, „că altfel nu scăpăm de ăștia”. Antrenorul de atunci al Stelei, Marius Lăcătuș, a refuza să facă acest gest umilitor și a preferat demnitatea unei demisii. Când te lași dezbrăcat și umilit de peluză, îți tremură „bețele” și în fața unui portar improvizat într-un meci din preliminarii. Când nu te lași umilit de vreun „fan”, nu-ți tremură picioarele nici în fața unui mare portar și rupi plasa în finala Cupei Campionilor.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER