UPDATE 17:37 Burleanu și Pițurcă par condamnați să-și ducă dragostea cu de-a sila până la capăt. Sau până vreun club mai potent financiar decât Al Ittihad e sedus irezistibil de actualul selecționer al României. Media anunță sistarea negocierilor, caz în care Pițurcă a pierdut. Paradoxal, victoria de la Pireu, una dintre capodoperele carierei sale, l-a blocat la FRF. Certitudinea unei calificări la Euro 2016, oferită de acest 1-0 din Grecia, i-a oferit lui Burleanu un mare atu: știe că va intra în posesia milioanelor de euro pe care le oferă UEFA țărilor participante la turneul final din Franța și poate negocia de pe o poziție de forță.
Ritmul evenimentelor întrece viteza cursorului de pe monitor. E una dintre acele zile în care ziariștii măsoară timpul nu în ore, ci în sutimi de secundă. Pițurcă e la FRF, Pițurcă a ieșit de la FRF, Pițurcă a plecat să negocieze cu arabii de la Al Ittihad. Practic, în aceste minute se decide viitorul echipei naționale pentru cel puțin următorii doi ani. Miza nu e atât de mare precum viitorul României în următorii 5 ani, dar selecționerul echipei naționale e un post poate la fel de comentat precum cel de președinte al țării. „Vreau președinte”, campania colegilor de la gandul.info, e la fel de actuală ca „Vreau selecționer”.
Marți, 9 septembrie, e ziua în care Pițurcă încearcă o despărțire de echipa națională. De ce o face? Motivele le știm prea bine. E fixist, e căpos, e înjurat și, probabil, dezgustat de faptul că un public cârcotaș, mare devorator de fotbal estetic și, mai ales, modern, a uitat că el a calificat România la ultimele două turnee finale privite și altfel decât la televizor. A, și mai e un motiv, banii. Arabii de la Al Ittihad pun pe masă între 4 și 5 milioane de euro pentru antrenor și stafful său.
Din orice țară analizezi, un salariu de 900.000 de euro e mai mare decât altul de 400.000.
Dorința lui Pițurcă e un vector orientat spre dolarii din lumea arabă, convertibili în euro. Dorința șefului FRF, Răzvan Burleanu, este un alt vector. Pentru public, orientarea este spre performanță. Pentru rotițele de funcționare din burta federației, vectorul lui Burleanu e și el orientat spre dolarii arabilor. Pe scurt, FRF vrea să profite de contractul încheiat de Mircea Sandu cu Pițurcă și să încaseze generoasa clauză de reziliere de 1,4 milioane de euro, echivalentul a 10 la sută din veniturile proiectate de federație pentru 2014.
Întâlnirea dintre cei doi vectori, petrecută marți, la prânz, poate fi un studiu de caz. În timp ce Pițurcă și Burleanu se tocmeau, probabil ca la piață, o altă persoană din sediul FRF pregătea un comunicat de presă care a fost publicat pe site chiar la finalul discuției, înainte ca încă selecționerul să părăsească imobilul. În text se scrie că „Federația Română de Fotbal dorește să continue colaborarea cu antrenorul Victor Pițurcă, conform contractului aflat în derulare, în vederea asigurării condițiilor optime pentru prima reprezentativă în preliminariile Euro 2016″. Inconsecvența în mesajul comunicat de la Casa Fotbalului este hazlie.
Acum câteva zile, Burleanu transmitea un mesaj subliminal presei cerându-le ziariștilor numărul de telefon al oficialilor arabi dispuși să plătească pentru a-l obține pe selecționerul României.
Contractul „sifonat” către presă
O altă mutare minuțioasă pregătită în timpul discuției din biroul lui Burleanu a fost „scurgerea” din FRF către mass media a copiei contractului lui Victor Pițurcă. Acum câteva săptămâni, tot așa a ieșit din federație și contractul lui Mircea Sandu. Ambele acte au fost semnate în mandatul lui Sandu.
Federația exersează transparența, însă jurnaliștii care au trăit guvernarea Sandu mai au răbdare. Până la primele acte semnate de Burleanu, oferite cu aceeași promptitudine de conducerea FRF, „glasnost”-ul federal e o proiecție virtuală.
Contractul lui Pițurcă e important: jurnaliștii vehiculaseră în ultimele săptămâni o sumă de reziliere de 400.000 de euro, în timp ce, în realitate, FRF trebuie să primească de peste 3 ori mai mult! Mizând pe antipatia publicului față de Pițurcă, mesajul către suporterul echipei naționale este: „Selecționerul vrea să plece gratis, dar uitați-vă câți bani trebuie să ne dea!”.
Dincolo de strategia FRF, viitorul naționalei depinde de Pițurcă. Apropiații selecționerului spun că întreaga echipă tehnică nu se simte dorită de noua conducere a FRF, însă Pițurcă are de respectat un contract și a sperat că poate obține eliberarea gratis. Acum, după întâlnirea cu Burleanu, antrenorul le duce arabilor un mesaj: „Plătiți-ne nu doar salariile, plătiți-ne și ca să ne aveți!”
„Nu dau nicio declarație. Vorbiți cu șeful federației, eu încă sunt selecționerul naționalei” Victor Pițurcă, marți, 9 septembrie
Nota de plată pentru Pițurcă și stafful său se încarcă de la 4-5 milioane de euro la 5,5-7 milioane de euro. Îl mai vor saudiții la acest preț? Rămâne să vedem, la fel cum rămânem să vedem dacă Burleanu va rămâne inflexibil și va cere clauza integrală de 1,4 milioane de euro sau va negocia.
În urma acestei zile însorite de septembrie, o senzație se naște, nebăgată în seamă, în spatele evenimentelor. După 6 luni în funcție, o jumătate de an de miere generoasă, defectele noii conduceri de la FRF încep să se vadă. Sunt momente în care consistența faptelor lor lasă impresia că au fost plămădiți dintr-o făină nouă, tăvălită însă în copaie peste aluatul conducerii vechi.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER