Cu o lună înainte de meciul oficial cu Ungaria, după victoria din Grecia, selecționerul Pițurcă spune că el crede că mai este selecționerul României atunci când este întrebat al cui antrenor mai este. Ar putea părea un dialog dintr-un roman absurd, dar nu, este chiar atitudinea coerentă a antrenorului naționalei României.
Cine se aseamănă se adună. Victor Pițurcă face fix același lucru pe care îl făcea și bunul lui prieten, stomatologul lui personal, Laszlo Boloni. Când a fost selecționer al României, Boloni a dat bir cu fugiții la oferta apărută în timpul unei campanii de calificare de la Sporting Lisabona. Boloni s-a luptat din greu atunci pentru a se elibera de sub „jugul” naționalei României. Și Pițurcă va trebui să plătească un bir mare spre FRF pentru a da bir cu fugiții.
Nu e nimeni de condamnat că vrea să se ducă la bani mai mulți. Asta e, vezi niște oameni putred de bogați cum își arată putreziciunea profesională plecând în haită să lucreze într-un fotbal mediocru precum cel arab în locul provocărilor profesionale din Europa. Despre Olăroiu o mulțime de oameni depun mărturie că este obsedat de fotbal. Dar și această obsesie pentru fotbal s-a înclinat în fața obsesiei pentru bani. Dan Petrescu a spus că vrea să antreneze Steaua, în Anglia și naționala României. Toate aceste trei șanse i-au fost oferite, dar le-a declinat pentru banii altor arabi obscuri. Că doar e de notorietate în ce foame era Dan Petrescu după o carieră pe la Juventus Colentina, Aurul Brad (atenție, brand înselător) și Carpați Mârșa. Despre Reghecampf, capul familiei, Anamaria, spunea că „Laur a primit oferte din toate marile campionate ale Europei”. Dar probabil că ăia de pe locurile 7-8 din Germania, Anglia sau Italia plăteau în nasturi sau bonuri de masă. Și așa, în loc să se bată în epicentrul fotbalului, Laur a preferat și el să fie un Reghe al Arabiei.
Singura pasiune adevărată e banul. Problema este că Pițurcă vrea să lase căruța în drum, vorba mai puțin prietenului său Hagi, fix înaintea meciului cu Ungaria. Sigur, pentru un succesor pe care FRF l-ar găsi în 2-3 săptămâni n-ar fi o problemă, oricine pe lumea asta știe cum joacă Vanczak și Lovrencsics. Cum cine sunt ăștia, niște Sergio Ramos și Messi ai fotbalului, nu mai ai nevoie de vreun studiu în cazul lor.
Victor Pițurcă s-a dus la FRF să ceară voie să plece să câștige și el un ban cinstit. Mă rog, asta e expresia. Acum face un ping pong jenant între Casa Fotbalului și hotelul la care stau cazați arabii prin București. În doar câteva luni, Pițurcă a uitat când spunea, în ziua în care a fost instalat Burleanu, că „și în România trebuie respectate odată contractele”. Atunci se vorbea despre demiterea lui. Mai contează dacă îi povestim lui Piți că pe lumea asta există un Fernando Santos, care a anunțat cu foarte mult timp în urmă federația elenă că nu mai continuă la naționala Greciei? Și astfel, federalii de la Astena au avut răgaz din plin pentru căutarea unui succesor înaintea începerii unei campanii. Mai are rost să-i pomenim lui Piți de unul, Rafael Benitez, care a fost ofertat de mai multe ori de Real Madrid, clubul iconic pentru orice spaniol și la care Benitez a a jucat și antrenat ani în șir în tinerețe dar doar la echipa secundă, acum oferindu-i-se însă șansa de a antrena prima echipă? Și să-l șocăm pe Piți spunându-i că Benitez a refuzat pentru că-și dăduse CUVÂNTUL celor de la Napoli?
Cum Victor Pițurcă a reușit să fie nu doar cel mai longeviv, dar și cel mai antipatizat selecționer din istoria naționalei României, să rememorăm o scenă din „Tăntălăul și Gogomanul”. Personajul feminin de o frumusețe răpitoare îi spune personajului masculin jucat de Jim Carrey: „tu ai o șansă la un milion să fii cu mine”. Jim Carey a replicat după un moment de uluială: „adică îmi spui că am o șansă? Yesssss!!!”.
Cum Victor Pițurcă a spus că SUNT sub 1% șanse să plece la arabi, suporterii români cred în șansa lor.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER