SepukkU19

Faimosul anonim Doru Isac și-a îndeplinit angajamentul solemn pe care l-a luat în fața noastră: ne-a obișnuit cu înfrângerile. Doru Isac a participat cu naționala U19 la turneul de calificare pentru Campionatul European și a pierdut toate meciurile jucate în Georgia. Înainte de acest turneu, selecționerul dibuit de FRF după o mascaradă de concurs cu CV-uri ne spusese că „va trebui să ne obișnuim cu înfrângerile”.
Eram deja obișnuiți cu înfrângerile. La juniori, naționalele României nu există de decenii la nivel înalt. Însă această stranie apariție în fotbalul românesc numită Doru Isac, cu CV amăgitor clădit prin Orient, a rescris „Arta războiului” a lui Sun Tzu în „Arta înfrângerii”. Pentru că este o artă să poți pierde în același turneu de calificare cu niște coloși precum Cipru, Muntenegru și Georgia. Poate cu selecționata U19 a statului Georgia cu capitala la Atlanta să fi avut și falanga lui Isac o șansă. Și asta cu îngăduința georgienilor americani pentru un Isac cu rezidență americană exilat tocmai în țara lui Dracula.

Conturat printre urmași de mari cuceritori, arabi și japonezi, Doru Isac a adus o mentalitate de invadatori ai careurilor adverse. România sa a marcat un singur gol în trei partide făcând-l invidios chiar și pe Victor Pițurcă, inventatorul echipei care joacă „foarte bine” fără a avea ocazii de gol.

Doru Isac a fost onest cu noi încă din start. Primele sale cuvinte după ce a fost ales de conclavul FRF au fost: „nu am cu cine să fac o națională bună”. Probabil că acesta a fost sofismul cu care Isac l-a dat pe spate pe habarnistul Răzvan Burleanu. Acest domnul Goe cățărat în fruntea fotbalului, care l-a evacuat pentru „incompetență” pe Ștefan Iovan, cel care totuși trecuse de acest turneu de calificare și obținuse o victorie și la turul de elită cu aceeași națională U19, și l-a instalat pe noul zero absolut al fotbalului românesc, Doru Isac. Sunt total de acord cu suspinele premonitorii ale samuraiului școlit la umbra lui Wenger, nu avea Doru Isac cum să facă o națională care să înfrunte selecționate ale unor țări cu zeci, chiar sute de milioane de locuitori, Cipru, Muntenegru și Georgia, toate cu o tradiție germano-braziliană în performanța fotbalistică. Într-un gest de fair-play tipic samurailor, Isac a intrat în ring cu mâinile legate la spate, de la campioana națională la nivelul de vârstă al selecționatei sale, Viitorul, chemând un singur fotbalist în tot lotul. Motivul „fair-play”-ului său, unul de mare profunzime: pentru că are boală pe Hagi.

Într-un interviu năucitor dat înainte de acest turneu de calificare, Doru Isac spunea despre Gică Hagi, creatorul campioanei naționale la acest nivel de vârstă și, în subsidiar, maxima legendă a fotbalului românesc, că suferă de „delir de superioritate”. După acest șir delirant de înfrângeri cu un singur gol marcat cu Cipru, Muntenegru și Georgia, practic triumviratul fotbalului european, lui Doru Isac, samuraiul închipuit din trena lui Wenger, nu-i rămâne de făcut decât un seppuku contractului cu FRF pentru a mai estompa rușinea.