„Noi nici la bucurii nu știm să ne bucurăm”. E o remarcă a unuia dintre prietenii de pe facebook, căruia înclin să îi dau dreptate. Am auzit tot felul de tâmpenii despre victoria Simonei Halep cu uriașa Williams. La 4-0, cineva spunea că Serena cedează deliberat primul set pentru ca sponsorii să se vadă mai mult la televizor (adică trei seturi). E o tâmpenie, clar, dovadă că meciul a avut doar două seturi și a durat numai o oră și cinci minute. Am auzit apoi și câteva referiri la pariuri, pe care le exclud din start, dar și ideea că Serena a prins o zi foarte slabă și de-aia a bătut-o Simona.
Oameni buni, o sportivă din România a învins numărul 1 mondial la un scor categoric și după un meci în care a jucat un tenis excepțional! Învățați să vă bucurați, măcar la bucurii, vorba amicului de mai sus! Simona Halep a dat de pământ cu una dintre cela mai bune jucătoare de tenis din istorie, a alergat-o de la o latură la alta a terenului, a învârtit-o, a amețit-o, i-a servit excelent, a meritat să câștige. Lăsați-ne să ne bucurăm și lăsați-o și pe ea să se bucure. Dacă nu știți să o faceți, învățați de la alții sau ascundeți-vă în spatele calculatorului măcar azi!
Am comparat-o pe Simona Halep cu Nadia, pentru că am văzut la ea dorința de a fi perfectă, de a lua acel 10 din gimnastică, de a trimite mereu pe linie, mereu câștigător. În momentul în care la 6-0, 2-0 pentru ea a greșit o minge ușoară, s-a mustrat de una singură, supărată că nu a lovit mai bine, decisiv, perfect. Simona vrea totul, vrea să câștige fiecare minge și se bate pentru asta, își folosește toate calitățile sportive și mentale pentru a reuși. Din nou, marii nemulțumiți au ridicat capul și au spus că e o comparație nefericită și deplasată. O fi pentru cei ce nu știu să se bucure. Noi, ceilalți, am așteptat atâția ani un sportiv ca Simona tocmai pentru a retrăi nebunia lui Năstase, perfecțiunea Nadiei, driblingurile lui Hagi. O avem pe Simona, să o respectăm și să ne bucurăm, oameni buni!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER