Așa cum premierul și-a spus că detensionează situația în privința protesteleor legate de imposibilitatea ca toți alegătorii să voteze în diaspora sacrficând ministrul de externe, așa și patronul lui Dinamo a calculat că va calma spiritele în tribuna dinamovistă dând afară antrenorul. Și unul, și celălalt nu au reușit în tentativa lor. Și probabil nici nu vor îmbunătăți situațiile care au dus la escaladarea tensiunii. Protestele au continuat în privința sabotajului de stat din diaspora, mai ales că se anticipează blocaje similare și la votul din turul al doilea. Fanii dinamoviști au continuat să protesteze și după demiterea lui Stoican, deși printre revendicările suporterilor virulenți era și capul antrenorului. Și într-un plan, și în celălalt protestatarii știu că sunt doar niște mutări de fațadă și că, în profunzime, aceste sacrificări de persoane nu rezolvă problemele.
Sigur, în cazul lui Stoican varianta oficială ar fi că antrenorul și-a dat demisia și nu că a fost dat afară de Negoiță. E greu de acceptat gogoașa oficială cum că Stoican este obosit și că vrea să se odihnească. Omul a antrenat un an și ceva Dinamo doar în competiții interne, este la prima provocare majoră din cariera sa de antrenor, are 37 de ani!!! Dacă Flavius Stoican are nevoie de odihnă, Mircea Lucescu de ce ar avea nevoie, de mumificare? Stoican fie a fost dat afară, variantă plauzibilă având în vedere rezultatele slabe din ultima vreme, fie a ales să plece de la Dinamo pentru a-și încerca norocul în lumea arabă, spațiu de unde are ofertă de ceva timp. Dar dacă se va confirma că era vorba de varianta doi, Stoican reușește performanța de fi mult mai pervers decât personaje nu foarte onorabile din fotbalul nostru precum Reghecampf și Pițurcă. Aceștia măcar când s-au chinuit să scape de căpăstrul Stelei, respectiv al naționalei, au admis că sunt trisperați să înhațe bănetul arabilor.
Dar Stoican, când a fost prins cu semnătura de pe hârtia arabilor în sac, a parat genial spunând că era o semnătură ca la hotel, care să-i demonstreze patronului emisarului arab venit la București că solul chiar s-a întâlnit cu Stoican. Acum, ar fi superb să-l vedem pe Stoican că spune la 37 de ani că pleacă de la Dinamo „ca să se odihnească”, ca „să-și vadă familia” (zici că Stoican e din „Interstellar”, familia lui e în alt spațiu, în alt timp), dar de fapt el speră să prindă un contract în El Dorado-ul mediocrilor, fotbalul arab.
Pe fanii dinamoviști intrigile acestea din casa doctorului docent în astfel de chestiuni, Constantin Anghelache, nu-i încălzesc cu nimic. Ei văd că Dinamo a ajuns într-un punct de minim al istoriei sale ca forță pe piața transferurilor, acolo unde dacă nu exiști nu poți însemna ceva nici în high-life-ul clasamentului. Promovarea unor băieți ca Rotariu sau Nedelcearu poate însemna doar o componentă a unui proiect de dezvoltare la Dinamo și nu întreg proiectul. Dinamo nu este Viitorul să se bazeze doar pe așa ceva. Din păcate pentru suporterii dinamoviști, Dinamo înseamnă însă, cu actualul patronaj, tot mai mult doar Trecutul.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER