Handbalul masculin intră din această săptămână în zodia jocurilor de totul s-au nimic, atât din punct de vedere al bătăliei la titlu (play-off), cât și al retrogradării (play-out). Cele 26 de etape din sezonul regulat s-au încheiat, astfel că schema finală a fost definitivată. Unele cluburi sunt împăcate cu concluziile primelor 7 luni de handbal, altele încă susțin că actualul sistem competițional este imperfect.
După o analiză efectuată de ProSport a reieșit faptul că România are campionatul cu cele mai multe meciuri susținute de o echipă. Spre exemplu, toate echipele din handbalul feminin care ajung în play-out încheie sezonul cu 36 de partide! Ca să nu mai punem la socoteală că formațiile care termină pe locurile 11-12 mai au de jucat și un baraj de menținere cu 2 partide. Afară, din primele 7 ligi feminine ca valoare, cele mai multe jocuri le poate susține, spre exemplu, Byasen – 30 partide, dacă ajunge în finala campionatului național. Cluburile se plâng de oboseală, dar și faptul că au bugetele serios zdruncinate.
ProSport a stat de vorbă în această perioadă cu mai mulți oficiali de cluburi, care au evidențiat mai multe lucruri care ar trebui reglate pentru sezonul următor. Mai jos vă prezentăm câteva aspecte semnalate. Cele mai multe grupări nu s-au împăcat deloc cu actualul sistem de desfășurare. Nu neapărat pentru faptul că Liga Națională se termină cu play-off și play-out, ci pentru modul cum a fost gândit.
Cum se desfășoară campionatele afară? Spre exemplificare am luat în considerare primele 7 ligi ca valoare, atât la feminin, cât și la masculin
Masculin
Feminin
Sistemul din handbalul masculin danez, printre cele mai atractive
Echipele care se bat la titlu reclamă faptul că nu beneficiază de mai multe avantaje în urma clasamentului înregistrat la sfârșitul sezonului regulat. Dacă în baschet și volei formațiile mai bine clasate încep play-off-ul pe teren propriu, în schimb, la handbal este total invers. Echipa mai slab poziționată are un prim meci pe teren propriu, situație văzută ca un dezavantaj pentru cel care a strâns mai multe puncte în cele 26 de etape.
Cum se desfășoară play-off-ul afară în ligile exemplificate mai sus?
Formațiile ajunse la retrogradare, dar care au reușit să obțină destule puncte în timpul sezonului cu echipele care au terminat zona play-off se consideră, la rândul lor, nedreptățite. Punctele câștigate cu echipele „grele” se „șterg” în play-out. „Pentru echipele din Top 8 au contat inclusiv punctele făcute cu grupările din zona retrogradării, însă pentru noi nu”, susține un oficial al unei formații care va evolua în play-out.
Cum se desfășoară play-out-ul afară în ligile exemplificate mai sus?
HCM Baia Mare poate ajunge la 54 de jocuri în acest sezon
Programul competițional este considerat ca fiind un „calvar”, foarte aglomerat în anumite perioade ale sezonului. De multe ori, cluburile se plâng de faptul că stau mai mult prin autocare, pe drum, în detrimentul unei ședințe în plus de pregătire. Cauzele programului încărcat sunt multiple: număr mai mare de echipe în Liga Națională, săptămâni din calendar „moarte”, etc. O echipă din România are de jucat într-un sezon al Ligii Naționale, sezon regulat și play-off, play-out în jur de 34-36 de partide. Nu sunt luate în considerare meciurile din cupele europene, Cupa României și Supercupa României. Spre exemplu, HCM Constanța poate ajunge până la sfârșitul sezonului la 50 de jocuri, iar HCM Baia Mare la 54 de jocuri.
Cât se joacă în campionatele de afară?
Cum au gândit americanii sistemul play-off?
Americanii au gândit niște campionate (NBA, NHL, NFL) care să se încheie cu play-off și în ideea ca publicul spectator să mai vadă, spre exemplu, câteva meciuri între cele mai bune combatante ale unui sezon. Un astfel de sistem a fost gândit și pentru a genera mai mult interes și, implicit, avantaje financiare. Modelul american a fost preluat și de foruri, federații europene, astfel că multe competiții, inclusiv în fotbal, se încheie în acest moment cu play-off și, după caz, play-out. Într-un final, ideea de play-off și play-out a fost pusă în practică și în handbalul românesc, după câțiva ani în care FRH a avut opoziție puternică din acest punct de vedere. Problema reclamată de cluburi este însă faptul că acest sistem nu are și beneficiile pe care le-au obținut americanii, adică unele avantaje financiare. Din contră, „bugetele cluburilor sunt zdruncinate rău de tot”, după cum susține un conducător din Liga Națională.
După Cazul „Turda” se cer reglementări mai clare
Un caz particular reclamat este cel al Potaissei Turda, care a avut în ultimele etape doi jucători suspendați cu câte o etapă, Răzvan Pavel și Cristian Adomnicăi, care și-au ispășit însă pedepsele la Divizia A. Mai multe cluburi s-au revolat și cer ca din sezonul viitor să se reglementeze foarte clar acest subiect. În principiu, conducătorii susțin ca numai handbaliștii până la o anumită vârstă să fie trecuți pe listă comună (Liga Națională / Divizia) sau cazurile particulare, jucători accidentați mai multă vreme, să poată fi rodați și în liga secundă. Adomnicăi și Pavel nu au jucat în acest sezon și în Divizia A, ci Potaissa s-a folosit de echipa secundă în cazul lor pentru a-i salva de o etapă de suspendare în Liga Națională.
Federația Română a venit cu o nouă variantă de desfășurare pentru Cupa României, una care, cel puțin pe hârtie, arată mult mai bine față de varianta veche. Și la acest capitol, conducătorii au însă o doleanță, ca orașul organizator să fie desemnat la începutul sezonului, prin licitație sau oricare altă formă, ci nu după ce s-au stabilit cele patru finaliste.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER