Pete în soare

După ce am văzut cum echipa copilăriei mele, Farul Constanța, și-a luat a 374-a înfrângere consecutivă, reușind să fie umilită de mai toate comunele limitrofe Bucureștiului și de mai multe echipe semirurale din Moldova, am căzut cu privirea peste meciul Petrolului de la Piatra Neamț. Și acolo am auzt că niște flăcăi din Ploiești au bătut drumul până „sub Pietrișica” pentru a desfășura acolo un cearșaf nepătat pe care scria că actualii jucători ai Petrolului sunt „o pată” pe istoria acestui club. Prima oară am crezut că Tamuz, Alcenat sau Pecanha, fotbaliști care au eliminat-o în acest sezon pe Viktoria Plzen, sunt neînvinși în deplasare într-un campionat în care se află pe podium și au ajuns cu echipa până în semifinalele Cupei României sunt „o pată de culoare” în istoria clubului din Republica de la Ploiești. Dar nu, se pare că era vorba de faptul că sunt o pată rușinoasă pe istoria acestui club altfel nepătat. Băieții revoltați erau o solie a unei părți a poporului petrolist care fierbe în Ploiești. Primul meu impuls a fost să-i urc într-un elicopter pe acești elvețieni supărați pe noul impozit anunțat în țara lor pe fumul de la grătarul din spatele casei și să-i parașutez în Siria, Bangladesh, Burkina Faso, ceva de genul …

Nu îmi este clar de la ce a apărut pata pe cearșaful acestor mofturoși. Nici măcar petroliștii între ei nu prea știu de ce sunt supărați. Unii vorbesc de blaturi pe care Petrolul le-ar fi făcut în acest sezon. Alții că Petrolul a încasat patru bătăi consecutive pe teren propriu, lucru nemaivăzut la Ploiești în ultima jumătate de veac. Și că „atitudinea” ar fi lipsit la dubla cu Steaua din Cupă.

S-o luăm cu sfârșitul. Împărtășesc dezamăgirea lor legată de Teixeira și avatarurile sale de Mall. Cu Geraldo nu îmi este foarte clar care-i treaba. Dar cei doi au fost excluși din lot de către club. Ar mai rămâne faza cu blaturile și seria de înfrângeri. Chiar dacă s-au făcut niște blaturi, eu n-am văzut ceva atât de evident ca la Steaua – Viitorul sau Concordia – Steaua, am totuși o veste pentru republicanii fioroși: nu există istorie fără pete. Nu există echipă fără blaturi în istoria sa. Chiar dacă te duci pe cele mai „sacre” arene englezești. Ca să nu mai vorbim de Petrolul… Nu vreau să răscolesc memoria unor legenda ca Dridea sau Greaca, dar pot vorbi de vremuri pe cere le-am trăit în profunzime… I-aș întreba doar pe autorii acestui cearșaf revoltat dacă au auzit de frații Dero, tutorii acelei generații care a cucerit Cupa în 1995? Chiar dacă li se spunea Dero și probabil cearșafurile au rămas curățate după ei, credeți că idolii Răchită, Zmoleanu, Chiriță, Preda nu au fost cârmiți de acești frați Dero pe liniștitele ape ale Cooperativei? Sigur, atunci nu era neapărat pentru pariuri, ci pentru sfânta reciprocitate.

Sigur că e deranjant dacă simți ceva necurat în jocul echipei. Dar trebuie să fii fan de oină sau șah dacă până la urmă îți iei jucăriile și pleci acasă pentru că bănuiești la echipa ta ceva necurat. Până una alta, patronul Capră a dat un comunicat oficial în care a indicat cu nume și prenume fani care i-au cerut bani. Iar acest sezon, cu eliminarea Viktoriei Plzen, cu clasarea pe 3 în campionat, cu invincibilitatea în deplasare, cu calificarea în semifinalelele Cupei este unul dintre cele mai bune din istoria Petrolului. Nu vă amăgiți că acele puține sezoane din istorie mai bune sau comparabile cu acesta au fost imaculate. Sunt așa doar dacă le speli cu Dero-ul memoriei afective.