Steaua a ajuns la un minim istoric. Și acest minim istoric nu este definit de prima ratare a unei calificări într-o grupă europeană după 12 ani. Nici de poziția în clasament, mereu un eșec pentru Steaua dacă nu este primul loc. Marea înfrângere a lui Becali este că a adus Steaua în postura să aibă mai puțini suporteri în tribune decât o echipă nu comunală, ci sătească. Pentru că, dacă Pojorâta ar avea un stadion mai mare, ar avea și ea mai mulți suporteri în tribune decât „echipa tuturor românilor”, văzând ce isterie locală s-a creat după ce această trupă cu nume care combină sublim neaoșul și exoticul a ajuns în Liga 2 și în 16-mile Cupei României.
Hagi a înființat o echipă alaltăieri și deja, pe un câmp pustiu pe care nu există drumuri de secolul 19 măcar, de lângă un apendice al Constanței, Ovidiu, el are constant mai mulți fani în tribune decât are Steaua în buricul capitalei, pe cel mai frumos stadion din estul Europei. Amuzant este că mai toți acei spectatori din stepa dobrogeană țin cu Steaua. Orice ciulin din țara asta ține cu Steaua. Dar Becali a ajuns încet încet să aibă alături de el în tribune familia Luțu, familia Rădoi și, mai nou, familia Dumitriu. Și câțiva nefamiliști rătăciți în imensitatea unui stadion ridicol de mare și de frumos pentru micimea în care s-a scufundat Steaua.
Becali n-a făcut nimic pentru a atrage publicul. Deși este un negustor înnăscut, toate analogiile lui fiind cu oi date și luate, el nu a încercat, nu a reușit niciodată să atragă publicul, activitatea fundamentală a oricărui negustor. A sfidat mereu spectatorii, a fost, în cel mai bun caz, nepăsător în relația cu aceștia, dacă nu agresiv. Orice brand pe lumea asta se prăfuiește și cade în uitare dacă nu încerci, în permanență, să-l faci atrăgător pentru public. De aceea o companie ca Red Bull reinvestește în marketing un procent uriaș din profitul său. De aceea Napoli, echipa cu cei mai mulți suporteri în tribune la meciuri de liga a treia din istoria fotbalului, a inundat canalele de comunicare publică pentru a rechema fanii la stadion atunci când aceștia s-au arătat dezamăgiți de începutul acestui sezon.
Sigur, vina nu este unilaterală în eșecul acestui mariaj în care publicul aduce la un meci de Liga 1 6.000 de euro prin bilete în condițiile în care doar chiria stadionului costă 30.000 de euro la această partidă. Într-un moment în care al doilea club ca popularitate într-un oraș de plan secund al Italiei, Sampdoria, depășește bariera de 20.000 de abonați, costul acestor abonamente acoperind total chiria stadionului și salariile angajaților clubului, excluzând jucătorii, pentru un sezon întreg. Vina este și cealaltă parte a „baricadei”. În România, steliști se fac, de multe ori, oameni care-și imaginează sportul doar ca loc 1, obținut eventual și după glume de meciuri precum acestea cu Viitorul și Concordia. Pentru acești suporteri nu există senzația de greu, de suferință, de cădere, de retrogradare. Sunt mulți bosumflați ai fotbalului, pentru care nu există decât succesul, campionatul, calificarea, înjurătura către proprii jucători în momente mai grele. Nu există ideea de sprijin, de coeziune.
Sigur, unii vor pune placa stupidă cu FCSB și că de aceea nu mai merg ei la stadiom să susțină echipa. Pentru cei mai mulți dintre steliști însă aceasta este Steaua. Există doar un nucleu de marginali ai societății care au un conflict personal cu Becali și de aceea exultă absurd când armata le transmite, apocaliptic de imbecil, că ea a ucis Steaua, cu bună știință, la începutul acestui secol. Cum armata română, slavă Domnului, nu mai ucide niciun inamic de decenii, se laudă și ea, săraca, săraca la propriu, dacă vezi cum își umilește trupeții, că a ucis ceva, echipa Steaua. Nu a ucis nimic, Steaua a continuat să joace și după despărțirea de armată DICTATĂ‚ DE LEGE, a avut continuitate totală în campionat și în cupele europene, acolo unde și UEFA i-a asigurat girul prin continuitatea coeficientului de club.
Salvarea unei situații penibile, Steaua cu milioane de fani, dar părăsită pe stadion, singura echipă care mai face audiențe tv bune în România, este pasul făcut spre „reconciliere” din ambele părți. Clubul să gândească o strategie de readucere a oamenilor pe stadion. Fanii să urmeze și mesajul unor steliști sadea și care nu pot fi bănuiți de alianțe necurate cu Becali precum Ilie Dumitrescu și Dan Petrescu, cei care insistă că steliștii trebuie să fie pe stadion, acolo unde este locul adevăraților fani.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER