Pentru prima dată în ultimii 49 de ani, echipa feminină de gimnastică a României nu va putea să se lupte pentru medalii la o ediție a Campionatele Mondiale, Larisa Iordache & Co au ratat complet calificările, vineri dimineață, astfel că nu au prins Top 8 mondial. De asemenea, România a ratat calificarea directă la Jocurile Olimpice de la Rio, dar în acest caz ar mai avea o șansă în 2016, în turneul preolimpic, în care vor mai fi disponibile patru locuri.
Istoric vorbind, în 1966 s-a întâmplat pentru ultima dată ca România să nu fie măcar înscrisă în lupta pentru medalii în competiția pe echipe, în cadrul Campionatelor Mondiale. Atunci, cauza a fost cât se poate de simplă: naționala nu a participat.
Din 1970 însă, de când s-a introdus sistemul calificărilor și apoi finala mare, la început cu șase națiuni apoi cu opt națiuni, România nu a lipsit niciodată. Iar de atunci au fost obținut 14 medalii, dintre care 7 au fost titluri mondiale! Probabil că fiecare dintre noi am crescut, în materie de sport, cu gimnastica feminină, cu o întrecere a celor patru mari națiuni, România, Rusia, SUA și China.
Larisa Iordache, Diana Bulimar, Laura Jurca, Silvia Zarzu și Andreea Iridon au ratat complet calificările de vineri dimineață. Spre exemplu, la paralele patru din cele 5 gimnaste au ratat exercițiile. Evoluții modeste au fost și la celelalte aparate, doar la sărituri fiind depășit punctajul 14.000! Gimnastele tricolore nu au ratat numai finala pe echipe, dar nu au obținut nicio prezență nici în finalele pe aparate. Dacă la sărituri și la paralele nici nu existau pretenții, în schimb, la sol și bârnă, aparate forte ale României în toată istoria gimnasticii mondiale, dezamăgirile au fost crunte. Practic, Campionatele Mondiale de la Glasgow s-au încheiat pentru România înainte de a începe. Larisa Iordache și probabil Sivia Zarzu vor prinde doar finala la individual compus, mult prea puțin pentru o națiune recunoscută pe plan internațional în primul rând prin ce lucruri de senzație a reușit la gimnastică.
Gimnastele tricolore care au fost prezente în Scoția vor avea, probabil, o povară grea de dus în următorii ani. Probabil că o parte din vină pentru acest eșec la Glasgow le aparține, însă mai devreme sau mai târziu această cădere a gimasticii feminine era prevăzută. Vina principală pentru acest dezastru sportiv aparține însă sistemului românesc, a celor care au stat cu mâinile în sân în ultimii ani și au asistat cum se prăbușește sportul, a celor care au condus țara, a celor care și-au urmărit propriile interese, care s-au certat pe diverse lucruri, numai constructive nu, a celor care au fost puși pe șpăgi, pe furat, pe luat ș.a.m.d.
Sistem bolnav Eșecul gimnasticii românești iese acum în evidență, însă acesta reflectă de fapt un sistem bolnav, starea precară în care a ajuns sportul românesc. Nu numai gimnastica a ajuns foarte jos, ci și alte discipline care au produs medalii pe bandă rulantă. Barca de 8+1 a României (canotaj) a ajuns în aceeași situație, nu mai prinde nici finala de la Campionatele Mondiale, nu s-a calificat nici la Jocurile Olimpice. La atletism performanțele sunt zero pe plan mondial, la canotaj sunt zero, la handbal – sportul de echipă cu 7 titluri mondiale – sunt zero cu băieții, iar perspectivele la fete nu sunt încurajatoare, la natație – zero. Practic România sportivă se mai agață în acest moment de Simona Halep (tenis), de 2-3 fete la judo și de echipa de spadă feminină, de Tiberiu Dolniceanu și de revenirea lui Marian Drăgulescu sau Cătălina Ponor după ani buni de stat pe margine. Și rezultatele acestora depind în mare măsură și de forma pe moment.
De fapt, răspusul integral a tot ce mai înseamnă sportul românesc îl vom primi în mai puțin de un an, la Jocurile Olimpice de la Rio, unde se prefigurează deja o adevărată catastrofă sportivă.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER