Reacția violentă a lui Cristi Borcea la adresa fraților Ioan și Victor Becali, după ce aceștia au recunoscut la DNA șpaga dată judecătoarei Geanina Terceanu pentru a scăpa de Dosarul Transferurilor, a fost provocată, în principal, de situația foarte grea în e pus fostul conducător dinamovist. În acest moment, Borcea este singurul care n-a recunoscut faptele din 2012 și, deci, nu beneficiază de indulgența procurorului și a judecătorilor.
Surse bine informate au explicat pentru ProSport că Ioan și, mai ales, Victor Becali au comis în ultimele săptămâni niște gafe uriașe în lipsa cărora anchetatorii n-ar fi reușit niciodată să mai probeze mita dată judecătoarei Geanina Terceanu pentru ca aceasta să decidă, în aprilie 2012, că „faptele nu există” și să îi declare nevinovați. În timpul ultimei permisii primite de la penitenciar, Victor Becali a marșat la provocarea denunțătorului, xxx, acestea deschizând discuția despre mita dată judecătoarei în timp ce purta asupra sa aparatură de înregistrare. Un refuz al lui Victor Becali de a discuta despre așa ceva ar fi dus la prăbușirea întregului plan, pentru că faptele, vechi deja de câțiva ani, erau aproape imposibil de demonstrat. Victor Becali a vorbit însă, apoi atât el, cât și fratele Ioan și judecătoarea Geanina Terceanu și-au recunoscut faptele.
În acest context, Cristi Borcea – indicat de făptuitori ca fiind părtaș la darea de mită – rămâne singurul care nu-și recunoaște faptele.
„Pedeapsa se reduce cu o treime în cazul fraților Becali”
Ion Cazacu, avocatul care i-a apărat pe Jean Pădureanu și George Copos în „Dosarul Transferurilor”, a explicat pentru ProSport că frații Ioan și Victor Becali vor beneficia, prin recunoașterea faptei, de reducerea cu o treime a pedepsei.
„Dacă ar fi denunțat fapta înainte să știe procurorul, atunci frații Becali ar fi avut impunitate, adică nu li se aplica pedeapsa. Cum, însă ei nu sunt denunțători și doar și-au recunoscut faptele, prin această acțiune ei și-au creat o situație mai bună în fața procurorului. Cert e că, prin aceste mărturii, ei au incriminat-o 100% pe judecătoare, care, de altfel, în final și-a recunoscut și ea culpa. Revenind la frații Becali, legea prevede că, dacă își recunosc faptele, pedeapsa se reduce cu o treime. Faceți dumneavoastră socoteala: pentru dare de mită, legea prevede între 2 și 7 ani”, a explicat Cazacu.
Așadar, Ioan și Victor Becali se vor alege cu o nouă condamnare care poate fluctua, în funcție de aprecierea judecătorului, de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni.
„La Ioan Becali, dată fiind situația, nu se va găsi prea curând un judecător care să spună că merită să iasă din închisoare”
Situația celor doi s-a înrăutățit, în mod cert, după apariția noului dosar. „Nu vor mai putea fi eliberați condiționat, asta e clar. Vor fi condamnați, apoi se va face contopirea pedepsei vechi cu cea nouă. Faptele fiind petrecute înainte de 1 februarie 2014, ei vor fi judecați după legea veche. După ce vor primi o sentință definitivă, administația penitenciarelor va cere contopirea pedepselor”, spune Cazacu.
Acesta opinează că, în final, Ioan Becali se va alege, probabil, cu o pedeapsă totală de circa 8 ani și jumătate: „Să spunem, de exemplu, că pe lângă pedeapsa inițială, de 6 ani și 4 luni, Ioan Becali va mai primi încă 4 ani și 8 luni. Judecătorul va fi cel care va decide dacă aplică un spor de pedeapsă la ce a primit Ioan Becali anul trecut. În opinia mea, având în vedere că discutăm de fapte deosebit de grave, se va aplica acest spor de pedeapsă. Va fi, poate, un spor de 2 ani”. Impresarul va beneficia, însă, chiar și în aceste circumstanțe agravante, de o conjunctură favorabilă. „Orice deținut, chiar și cei recidiviști, poate fi eliberat condiționat. Se fac anumite calcule de către o comise a penitenciarului. Comisia apreciază dacă deținutul s-a reeducat, dacă a avut comportament bun în închisoare. La Ioan Becali va conta și că este trecut de 60 de ani, ceea ce îi va reduce detenția cel puțin cu o treime. Însă, consider eu, dată fiind situația, nu se va găsi prea curând un judecător care să spună că Ioan Becali merită să iasă din închisoare. Cred că el va mai sta o bună bucată de timp după gratii”, a concluzionat Ion Cazacu.
Borcea nu și-a recunoscut fapta și nici nu poate beneficia de reducerea pedepsei pe motiv de vârstă
Situația lui Cristi Borcea este mai ambiguă, iar Cazacu s-a eschivat de la a comenta prea mult: „Numai procurorul hotărăște dacă sunt suficiente elemente pentru ca Borcea să fie și el incriminat în dosar. Cristi Borcea se poate duce și el să recunoască în fața instanței, pentru a-și reduce pedeapsa cu o treime. Un avocat bun asta ar trebui să-l sfătuiască: să recunoască și să ceară clemență. El a contribuit cu o sumă mai mică la această mită dată judecătoarei de la Tribunalul București, deci ar putea primi, de asemenea, o pedeapsă mai mică”.
În același timp, dacă se menține pe poziția de acum și nu-și recunoaște faptele, Cristi Borcea poate să-și agraveze situația. El nu ar beneficia de indulgența instanței și, în plus, având 45 de ani, nu se încadrează nici la reducerea de pedeapsă prevăzută pentru persoanele peste 60 de ani. O sentință aspră acum, urmată de o contopire a pedepselelor unde i-ar fi dat un spor mai mare decât al fraților Becali (care au recunoscut faptele), l-ar putea apropia de un total de 10 de ani de temniță. Și în cazul lui se poate aplica, la un moment dat, eliberarea condiționată, dar nici aici nu se poate întrevedea dacă și când va fi dispus vreun judecător, în circumstanțele date, să-și asume această decizie.
Mituirea judecătoarei în Dosarul Transferurilor, explicația pentru care procesul a fost sinuos, a durat 6 ani și a trecut prin patru instanțe
În martie anul trecut, Curtea de Apel a dispus, prin sentință definitivă, condamnarea celor 8 inculpați din dosarul transferurilor de jucători prin care a fost păgubit cu milioane de dolari statul. Cluburile, de asemenea, au fost grav prejudiciate la vânzarea fotbaliștilor. Considerați capii răutăților, cel mai aspru au fost pedepsiți Ioan Becali (6 ani și 4 luni), Cristi Borcea (6 ani și 4 luni) și Victor Becali (4 ani și 8 luni).
Evoluția cazului a fost deosebit de sinuoasă, iar evenimentele din ultimele zile explică acum aparentele contradicții dintre sentințele judecătorești. În primă fază, procesul a fost tărăgănat din 2008 până în 2012 la Tribunalul București, unde judecător era Geanina Terceanu. În final, aceasta a achitat inculpații sub motiv că „fapta nu există”. Procurorii au făcut recurs și au obținut, la Curtea de Apel, condamnarea celor opt. A fost rândul inculpaților să facă un recurs excepțional la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, după inexplicabile ezitări, completul a decis casarea sentinței și retrimiterea cazului la Curtea de Apel. În final, judecătorii de la această instanță au decis din nou, pe 4 martie 2014, condamnarea făptașilor la ani grei de închisoare.
Acum, procurorii au reușit să obțină de la vinovați mărturia că au mituit-o cu 220.000 de euro pe judecătoarea Terceanu, pentru ca aceasta să îi facă scăpați.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER