Un meci între două echipe cu antrenori care se alintă reciproc folosind apelativul „coardă” nu are cum să fie altfel decât special. Special în sensul de „Animal Planet special”, acolo unde ne relaxăm urmărind necuvântătoarele în habitatul lor natural, cu obiceiurile și stângăciile de rigoare. Cam așa și cu Șumudică și cu Rednic. Primul începe cu o tradițională insultă anti-Steaua, cântată alături de galeria lui Dinamo. Al doilea începe cu o tradițională gafă tactică. Nu e nevoie de un geniu în antrenorat să îți dai seama că golgheterul campionatului Ucrainei nu mai este închizător așa cum era în urmă cu jumătate de deceniu, la Steaua. Rednic încă n-a aflat.
Pe teren sunt câțiva fotbaliști. Ekeng lansează cu precizie de sniper o pasă în adâncime către Rotariu, puștiul e singur cu Gavrilaș, însă mai întâi preluarea și mai apoi finalizarea îl trădează pe cel care, chipurile, îl dorea Manchester United acum ceva vreme. Teixeira, unul pe care l-ar fi putut lua diavolii roșii însă care nu a ajuns decât la cei vișinii, echilibrază situația la statistică cu un șut-bombă din 20 de metri, respins cu efort de Cerniauskas. Toate se întâmplă în prima parte a reprizei, moment după care începe comedia. Găman îi demonstrează lui Enache că are dreptate atunci când spune că Steaua e singura echipă profesionistă din România. Căpitanul Astrei își sparge nasul, arbitrul îl trimite să își schimbe tricoul însă operațiunea durează cam patru minute, cât un drum până la vestiar și retur. Minutul 41, Steliano Filip îl trage pe Boudjemaa de braț din postură de ultim apărător, primește cartonaș roșu și dă drumul reprizei secunde de haos. În agitația de după Șumudică e lovit în umăr de un obiect aruncat din tribună, antrenorul simulează și dă impresia că a fost atins în cap. Spiritele se încing, Dănciulescu intervine în mocirlă, Marcel Bârsan întrerupe temporar jocul. Amatori de la primul la ultimul, vorba lui Enache.
Ekeng SRL, distribuitor autorizat de pase de gol
Omul în plus contează atunci când valorile sunt apropiate. Doar că teoria cum că echipa cu un om în minus se mobilizează mai bine pare că există, iar Dinamo nu doar că rezistă atacurilor giurgiuvenilor, ba chiar e și periculoasă. Astra fără Alibec e impotentă, iar bucureștenii îl au Ekeng, un camerunez de valoare. Mijlocașul îl driblează pe arbitrul Bârsan, îl distruge apoi pe Queiros pe dreapta și îi pune mingea în fața porții goale lui Rotariu, cel care nu face altceva decât să vină la întâlnire. Dinamoviștii aud că sunt pe primul loc, se emoționează și o comit rapid. De Amorim șutează de la marginea careului, mingea îl lovește în cocoașă pe Florea și se duce în vinclu. 1-1!
Astra Giurgiu e campioana sezonului regulat, deși acest titlu nu înseamnă nimic mai ales în contextul înjumătățirii punctelor. Echipa actorului Șumudică termină prima însă e într-o evidentă scădere de randament, în timp ce Dinamo pare să fie în cel mai bun moment de la venirea lui Rednic fix înaintea celei mai importante perioade din istoria recentă a clubului. Cu Rednic inspirat pe bancă, nu așa cum a fost la Giurgiu, bucureștenii se pot lupta pentru ceea ce Hagi spune că au șanse mari: obținerea titlului.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER