Fotbalul învinge banii

Calificarea Astrei în Europa League poate fi catalogată drept una dintre marile minuni ale fotbalului. 

Astra și-a vândut doi dintre cei mai importanți jucători, Boldrin și De Amorim, dar a reușit să păstreze piesele grele Texeira, Lung, Alibec și să-l readucă pe Budescu. A vândut cu cap, în timp ce  patronul Stelei era în stare să-l vândă și pe Luțu, ca să stoarcă tot ce se poate. A și spus-o că-l interesează doar banii. 

E o lecție pe care a primit-o acest Becali și echipa asta a lui, jupuită de toate valorile, de la istorie, la fani și la stadion. O lecție din care Becali nu va învăța nimic și care spune așa: Când ești implicat în fotbal, trebuie să-l mai și joci. Să fii preocupat nu numai de bani, ci și de suporteri, de ce vor aceștia, de ce le place, pentru că, și datorită lor, vin apoi și banii.

Astra a fost preocupată de fotbal, în ciuda problemelor financiare. Iar marele merit pentru asta e al lui Șumudică. Nu îl consider un mare streteg, să mă scuze! Am mai spus-o, nu rezonez cu circul promovat de acest antrenor, dar recunosc că trebuie să ai simțul acesta deosebit, să miroși fotbalul, să îl pui în prim-plan, indiferent de probleme.

Acum, sincer, îi iert orice lui Șumudică. Ca iubitor al fotbalului, vedeam acest sport ca și mort și îngropat. Faptul că o echipă românească ajunge în primăvara europeană, în condițiile de faliment generalizat de la noi, mă face să mai sper, deși e o speranță deșartă. Nu o calificare în șaisprezecimile Europa League salvează fotbalul de la noi, ci o resetare totală a vechilor obiceiuri și mentalități. Dar asta e o altă discuție.

Mă bucur ca fan al fotbalului pentru acest circar Șumudică, mă bucur pentru cola băută de Alibec și pentru sarmalele lui Budescu, mă bucur pentru comentatorul sportiv Daniel Niculae, care mai pleacă din studio pentru a se întâlni cu monumentul Totti pe Naținal Arena, mă bucur pentru vânzătorul de ghete Lovin, care aleargă ca în tinerețe un meci întreg. Mă bucur pentru artistul Texeira.