Răspunde cu o voce înceată. Își argumentează fiecare răspuns. Stabilește contactul vizual cu interlocutorul. Și nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă țeluri înalte. Stă pe terenul pe care și-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă și lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.
Temporar. Cât nu-și pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Își face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ține ritmul: 2/4 sau 4/4.
Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori și gestionarea greșită a unor relații sau decizii. Știe că greșelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbește despre cum a driblat munca și cum niciun adversar n-a reușit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviți în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc și statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.
El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentații de lux de pe strada Alexandru Philippide, colț cu Polonă. Dar trăiește fotbalul la prezentul continuu. Așa arată și vorbește „Prințul”, la 33 de ani și aproape 5 luni.
33 de ani și aproape cinci luni. E vârsta la care… La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiția fizică și îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îți găsești o echipă, dar se scurge și mai greu dacă stai și nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formație să joc. Și eu am nevoie de o echipă, dar cred că și multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare și de varietate în jocul unei formații de Liga 1.
E mai greu să știi că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care știi că vei termina partida lovit din cap până-n picioare? E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental și să ți se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ți reconfigurezi mereu traseul în viață în funcție de obstacolele care-ți apar. Și să te adaptezi… Asta e viața. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ți se transmite de la juniori.
Ai învățat asta de la juniori? Pot să spun că m-a călit viața la Poli Iași, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la țară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic și sunt niște etape care m-au oțelit! Am început la Iași, am promovat cu Poli în B, apoi în A și m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat șase luni la Iași.
Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Și cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.
De ce ai plecat de la Chiajna? N-am mai fost pe aceeași lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine și antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate și nu vor să-și depășească nicicum condiția! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaș, tot nu și-au fixat alte ținte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii și felul în care am reușit să influențez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidență, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferența asupra jocului per ansamblu.
Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat? După ce am reușit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-și doresc mult mai mult, având în vedere condițiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forță, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul și condițiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanță: pentru câștigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la țară, de echipă mică. Așa percep și echipa.
„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puțin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experiență! Să lupți la retrogradare e mai greu decât să te lupți la titlu”
Să înțeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea? Cu primarul n-am avut vreo discuție, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul și te gândești că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poți spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui și pentru oamenii de acolo. E de apreciat.
Dacă nu ai avut discuții cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut. Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experiență. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziție, să-i ții pe toți 10 zile pentru a te edifica de potențialul fiecăruia și apoi te hotărăști pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunțe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puțin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experiență, la început de drum. A antrenat doar la Rapid și Timișoara. Sa lupți la retrogradare e mult mai greu decât să te lupți la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foștii mei coechipieri.
Banii i-ai recuperat? Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeași lungime și am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era ușor să stau până la vară, să mă antrenez o oră și să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.
35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în fața blocului. Țara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulți se gândesc direct la beneficii”
50 de lei a fost primul premiu în bani câștigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”
90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iași. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”
„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat și de viață, și de fotbal. Am dus o viață haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbaliști
Aș vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulți bani de-a lungul carierei? Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat și de viață, și de fotbal. Banii vin și se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puțin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viața într-o propoziție aș spune că am jucat și fotbal și am dat tot ce am avut mai bun din mine și încă pot să dau, dar mi-am trăit și viața la intensitate maximă!
Și ai simțit vreodată că-ți găsești un echilibru între cele două planuri? Acum nu pot trăi în trecut și nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ți răspund la întrebarea asta, îți spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai și munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viața și n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbaliști.
Care e? Trebuie să fie organizați atât în viața sportivă, cât și în viața socială. Eu n-am fost organizat și asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când și ce mănânci, în ce interval orar te odihnești, când mergi la sală… Eu am dus o viață puțin haotică și talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aș fi avut un alt ritm de viață. Și alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbaliști este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!
Cum ți s-a întâmplat ție cu Dinamo și Iași? Știi, uneori mă gândesc că mai bine făceam și eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acționar de la Dinamo… dintre cei șapte sau opt sau câți erau. Așa aș fi putut să mă fi transferat mai ușor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Nețoiu, Badea, Borcea, Turcu! Așa am devenit o minge de ping-pong între Ștefan cel Mare și Iași. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucționată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iași! Și își spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Așa gândeau! Și tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iași nu voiau să cedeze și mie mi-a dăunat asta!
Și când apărea o ofertă de afară? Plecau oamenii rapid! Cine te așteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iași! Nimeni nu te așteaptă!
„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câștigăm!”
„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent și e important să exersezi mult”
„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”
Adrian Cristea
„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îți dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea niște prime, dar la ce salarii aveau unii…”
Pe ce salariu ai venit la Dinamo? 2.000 de dolari.
Și ai ajuns până la 70.000 de dolari… Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…
E adevărat că a apărut o doză de frustrare când știai că alți colegi erau plătiți mai bine ca tine? E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulțumiți că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situația de o manieră lipsită de profesionalism. Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanțele. Factorul esențial a fost că a echilibrat balanța salariilor la toți jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ștefan cel Mare erau discrepanțe consistente în privința banilor.
E adevărat că Borcea îți dădea bani din propriul buzunar? Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea niște prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…
Cu ce acționar de la Dinamo te-ai înțeles foarte bine? Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat și la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletiști acționari din tot fotbalul românesc. Și acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparținut unui acționar: trei la Borcea, patru la Nețoiu…
Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau și pe tine de foarte multe ori. Îți reproșau că ești indolent și că ar putea să pice ceva lângă tine și tot nu te-ar fi deranjat. Indolent….
Indolent! Ă‚știa sunt suporterii, nu-i poți mulțumi pe toți. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă țipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poți împăca pe toți. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să știi ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcție de calitățile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Știi de ce mă înjurau pe mine?
De ce? Pentru că nu recuperam și pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu știi de ce-l înjurau?
Zi-mi tu! Pentru că nu dribla! Îți dai seama care erau așteptările…
„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experiență unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simțit și am văzut tot… N-am jucat”
„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ă‚sta e un factor esențial în cariera de fotbalist născut și crescut în România”
„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creație și de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timișoara, cu Ceahlăul și la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar și când marchez!”
Pe unde s-au evaporat cei 600.000 de euro, primă de la Gigi Becali, pentru Dinamo – CFR 1-0, în mai 2007. „Din păcate, jucătorii nu au mai contat. Au contat alte persoane”
Am fost pe stadionul Dinamo, pe 8 mai, acum 10 ani, când i-ați învins pe CFR, erați deja campioni și Steaua s-a dus în preliminariile Ligii Campionilor. Tu ai înscris și ai stabilit scorul final: 1-0. A fost un gol frumos, obișnuit, din lovitură liberă.
Ai bătut de pe loc. Oarecum.
Și golul tău a generat o imagine rară în fotbalul românesc. Gigi Becali a fluturat fularul echipei Dinamo. Nu a fost un spectacol de bun augur, trebuie să ai o decență, să arăți caracter. A fost un spectacol pentru voi, pentru televiziuni!
8 mai 2007, o întâlnire lejeră pentru dinamoviști înaintea partidei cu CFR Cluj. Echipa antrenată de Mircea Rednic era pe primul loc în campionat, la 13 puncte distanță de clujeni. O nouă victorie în fața CFR-ului și Dinamo se apropia cu pași repezi de cel de-al 18-lea titlu din istoria clubului. 1-0 pe Ștefan cel Mare și fularele alb roșii inundau „Groapa”. Visul a devenit realitate, Dinamo a devenit campioana României, iar Steaua, de pe locul secund, a ajuns în preliminariile Champions League.
Atunci ați avut 600.000 de euro primă din partea lui Gigi Becali… Nu știu din partea cui am avut.
A fost o primă mare… O primă mare, dar chiar nu știu din partea cui am avut-o. De obicei, pe jucători nu-i interesează de unde vin banii. Să vină!
Și au venit până la urmă, atunci? (momente de pauză) ….
A fost o ceartă la oficială, una în care Bogdan Lobonț le-a reproșat conducătorilor voștri că și-au bătut joc! Toți aveam familii, copii… A fost o situație neplăcută, din păcate nu au mai contat jucătorii, au contat alte persoane.
La cine te referi? E trecut, nu mai contează.
Înțeleg că n-au mai ajuns toți banii la voi. Mda.
Episodul „Microbuzul”. „Am luat atitudine față de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei. Conducătorii încercau să-i acopere pe alții. Și acum aș proceda identic”
Ai avut oameni care să te sfătuiască de-a lungul carierei? Chiar atunci când am venit de la Iași, mi-a recomandat cineva un impresar străin, nu-i mai dau numele. A făcut transferul la Dinamo și a luat omul vreo 10.000 de dolari. A plecat și nici în ziua de azi n-a mai dat vreun telefon. Pe urmă eu n-am avut impresar, am mai fost cu Giovani Becali după o perioadă, dar având și situația contractuală despre care ți-am vorbit… Era greu.
Ce mașină ai? Nu am mașină momentan. Am avut și permisul luat… Am dat din nou examen ca să-mi iau permisul.
Știi de ce te întreb asta? Nu-mi dau seama.
Voiam să te întreb dacă-ți mai place să mergi cu microbuzul? Haha, știu unde bați. Am luat atitudine față de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei față de unii dintre jucători, față de întreaga echipă. Conducătorii au încercat să-i acopere pe unii și cu ceilalți se purtau altfel. Să știi că și acum aș proceda identic.
15 aprilie 2010 a marcat istoria clubului din Ștefan cel Mare. Episodul „Lotul microbuzul” s-a desfășurat la Cluj și i-a avut ca protagoniști pe Bratu, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boștină și Alexe, iar ca actori într-un rol secund pe N”Doye, Kone și Diabate. Totul a început după ce Dinamo a ratat Cupa României. În partida retur din semifinale, CFR Cluj a câștigat în Gruia, 2-1, iar tensiunea la Dinamo a atins cote maxime (în tur Dinamo – CFR Cluj a fost 1-1). După eliminarea din finală, cei trei străini de la echipă – N”Doye, Kone și Diabate – au ales să-și ridice glicemia cu ajutorul cuburilor de gheață din mixul whisky-RedBull. În toiul nopții, Bratu a luat foc și a fost la un pas să se ia la bătaie cu Prunea: „Suntem într-o situație delicată, iar nouă ne arde de cluburi acum?”. Alături de fostul atacant, s-au mai „răsculat” și alți dinamoviști: Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boștină și Alexe. Enervați de lipsa de reacție a oficialilor, dinamoviștii au dat ultimatum: „Ori el, ori noi! Dacă rămâne N’Doye la echipă, plecăm noi, ceilalți. Toți!”
La două zile distanță, Dinamo avea meci în Liga I cu Gloria Bistrița, iar câinii au anunțat că vor părăsi cantonamentul. Zis și făcut. Solidari cu Bratu, care fusese trimis la echipa a doua după reacția violentă la adresa lui Prunea, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boștină și Alexe au luat microbuzul și au plecat din cantonamentul roș-alb. Alături de Bratu, la echipa a doua a fost trimis și N”Doye și a fost amendat cu 15.000 de euro. Kone și Diabate au fost amendați cu 2.000 de euro, iar „dezertorii” au fost penalizați cu câte 5.000 de euro. În lot, pentru meciul cu Bistrița, au rămas doar 13 jucători. Gloria Bistrița – Dinamo s-a terminat 3-2.
Ați fi putut trece de Lazio? Greu.
Era destrămată echipa? Toată echipa și-a dorit acea calificare. Ce s-a mai auzit de atunci… Eu n-am simțit sau n-am văzut să fie discuții în jurul meu.
Cum ți se pare acum Dinamo? Negoiță nu are potență să țină un club precum Dinamo, asta e maximum pentru el. Dinamo e o pălărie prea mare pentru el. A scos-o din insolvență, din păcate astea sunt vremuri grele. Nivelul societății din România se reflectă și în stadiul în care se află fotbalul… și sportul în general.
„Mi-am deschis atelierul de haine de lux pornind de la ideea că bărbații trebuie să se întoarcă la atitudinea, vestimentația și comportamentul de gentleman”. Cât a investit
Aș vrea să vorbim puțin despre cariera ta pe un alt teren, al afacerilor. Ce te-a determinat să investești în atelierul de haine de lux pentru bărbați de pe strada Alexandru Philipide din centrul Bucureștiului? Eu m-am gândit că, la un moment dat, se va termina cariera mea de fotbalist. Și nu mă pasionează cariera de antrenor. Poate, undeva mai sus, în organigrama unui club. M-am tot gândit și am încercat și câteva business-uri pe lângă acesta cu costume. Atelierul pe care l-am deschis împreună cu un prieten, asociatul meu, a pornit de la ideea că bărbații trebuie să se întoarcă la atitudinea de gentleman. Și aici mă refer la atitudine, vestimentație și comportament în societate.
Cu câți bani ai pornit Christian Tailoring? Între 25.000 de euro și 30.000 de euro, eu și asociatul meu. Încercăm să creștem pas cu pas, facem totul pe măsurile clientului. Toate piesele vestimentare sunt personalizate până la ultimul detaliu, la serie e mai simplu – se fac mai mulți bani.
De ce design vestimentar? Pentru că-mi place să mă implic, să joc și acest rol de designer vestimentar. Mie mi-a plăcut mereu moda, mi-a plăcut să am grijă de mine, să mă îmbrac cât mai bine.
Au stil bărbații din România? A început să se dezvolte și la noi această grijă de a te îmbrăca. La femei… nu mai spun, româncele se îmbracă foarte bine, sunt foarte frumoase. La bărbați mai trebuie să lucrăm, ca să-și cultive această pasiune pentru îmbrăcăminte.
Întrebare: „Zi-mi o femeie frumoasă din România!?”. Răspuns: „Știi că sunt într-o relație…!”. Actrița care l-a impresionat pe fostul dinamovist
Ce rol are o femeie în viața unui fotbalist? Un rol important, dacă dorești ceva serios. Dacă ești mai libertin și nu pui preț… Sunt vârste și vârste…
Ai avut colegi care tânjeau după viața de burlac? Mai glumeam între noi, erau fotbaliști cu familii și nu mai puteau să vină cu noi la un șpriț, dar fiecare cu viața lui.
Cum arată o femeie frumoasă? Fiecare vede frumusețea în felul lui. Importantă e chimia pe care o ai cu persoana respectivă. Frumusețea e în ochii privitorului.
Ce nu-ți place la o femeie? Vulgaritatea, lipsa feminității, lipsa educației.
Zi-mi trei femei frumoase din România! Acum… sunt într-o relație… vrei să…!? (n.r. – Adrian Cristea se află într-o relație cu Maria Păuna, supranumită „Prințesa Sprâncenelor”).
Atunci zi-mi doar una! Știi că sunt într-o relație…
Știu că ești într-o relație, dar zi-mi o actriță frumoasă! Din România sau de afară?
Știu că ești într-o relație, așa că spune-mi de afară! Monica Bellucci! Dar sunt multe și în România.
Spune-mi trei fotbaliști străini cu stil! David Beckham e fashion icon, dar are o armată de stiliști. Italienii se mai îmbracă foarte bine.
Balotelli!? Haha, nu e pe stilul meu! Dar important e să te simți bine în pielea ta și atunci când pui o haină pe tine să-ți dea un plus de încredere și de siguranță în propria persoană.
„Nu m-a impresionat niciun jucător străin care a evoluat în România. Nici Wesley, nici Adailton! Jucători buni, marcatori, atât”
„Jucătorii români când fac pasul de la o echipă mică la Steaua sau Dinamo au mari probleme. Te întrebi ce a pățit ăsta de nu mai joacă așa cum o făcea înainte?”
A câștigat la Steaua cât n-a câștigat la Dinamo. „Prima pentru calificarea în Champions League a fost foarte mare”. Cum a scăpat Becali de el. „Era în detenție, i s-au picurat multe în urechi. Ce era să facă Reghecampf? Să sacrifice o întreagă echipă pentru mine?”
Hai să vorbim și despre perioada Steaua. Cum ai ajuns acolo? M-a vrut Gigi Becali, am vorbit cu el la telefon, dar și cu Laurențiu Reghecampf. Și a fost un pas important pentru mine, trecerea la o echipă cu tradiție și cu o organizare excelentă. Peste Dinamo la toate capitolele.
De ce n-ai reușit să te impui? Ba da, m-am impus, dar am stat foarte puțin. Reghecampf m-a băgat de câte ori a putut, din păcate, nu m-au vrut niște oameni din anturajul lui Gigi. El pe atunci se afla în detenție, vorbea la telefon mai mult. Îmi imaginez ce i-au băgat în cap oamenii lui… până când Gigi a zis: „Cristea – stop!„. Îți dai seama că Reghecampf nu putea să sacrifice o echipă pentru mine! I s-au picurat în urechi vrute și nevrute despre mine. Dacă ne uităm pe statistici, față de alți jucători am avut cifre asemănătoare sau superioare.
E adevărat că ai câștigat la Steaua cât n-ai câștigat ani buni la Dinamo? E adevărat că prima de calificare în Champions League a fost foarte mare.
Cum ai lucrat cu Neubert? Neubert e un preparator foarte bun și Steaua are de suferit pentru că nu mai este el. Mi s-a părut cel mai bun om cu care am lucrat. Nu făceam mai mult de jumătate de oră cu el, dar făcea foarte intens, 200 la sută și perioade scurte în care spuneai că nu mai poți, că nu termini exercițiul respectiv, dar îl duceai până la capăt. Deveneai strong cu el.
„Un jucător de ultimă pasă, de creație, trebuie să anticipeze locul în care ajunge vârful de atac”
„Dacă ești educat și știi să te comporți în lume, niciodată nu te va arăta lumea cu degetul: uită-te la ăla! E român!”
„Florin Niță e un fotbalist pe care nu-l avantajează marketingul. Rar găsești în lumea fotbalului un jucător ca el”. Cine e antrenorul care poate transforma rapid cota unui jucător și cum stau în genunchi antrenorii în fața patronilor
De ce nu mai trag la poartă fotbaliștii români? Am observat și eu, mai ales la națională, că ne-am pierdut identitatea. Românii sunt mingicari, talentați, ne place mingea, ne place să driblăm. Nu mai văd ce vedeam înainte. Ne plăcea să avem posesie, să avem ocazii de poartă, acum doar ne apărăm și poate-poate facem ceva pe contraatac. Hagi are experiență și știe foarte bine: jucăm „lungă și pe a doua” și vedem ce o ieși! Ne-am pierdut identitatea.
Care e cauza? Cauza provine și din mentalitatea antrenorilor noștri. Probabil din frica de a nu fi demiși. Ei la ce se gândesc? În primul rând se gândesc ce să facă pentru a nu pierde un meci. Nicidecum ce să facă pentru a câștiga un meci!? E un detaliu care face diferența. Dacă nu pierd, mă duc în fața patronului și îi spun ce bine m-am apărat, ce puternici suntem. Dacă nu am dat gol, găsim noi scuze.
Spune-mi un antrenor român care poate transforma repede cota unui jucător de la 200.000 de euro la 1 milion de euro! Acum e Hagi, care are un proiect foarte bun, chiar e de admirat și îi doresc să câștige campionatul! N-au experiență băieții lui la meciurile mai tari, fiind tinerei se mai și pierd. Mai sunt antrenori buni, nu contează doar antrenorul, sunt mai mulți factori care-l fac pe jucător să crească. În acest plan contează și echipa la care joci, și marketingul.
Spune-mi un fotbalist român capabil să facă saltul la o echipă importantă, dar pe care nu-l avantajează marketingul! Florin Niță de la Steaua! Marketingul nu-l avantajează. E un portar foarte bun. Îl știu și cum se antrenează, e un caracter extraordinar, rar există în lumea asta fotbalist ca el. Dar n-are imagine, așa s-a format el.
„Sunt fotbaliști români care ar trebui să-și facă în fața casei statuie cu Giovani Becali. Să-i mulțumească și să-i pupe statuia! A dus afară jucători care nu făceau un dribling, i-a vândut pe casete și pe CD-uri, pe șmecheria lui”
Ceea ce înțeleg din spusele tale e că sunt și au fost foarte mulți fotbaliști umflați. Sunt alți jucători care au imagine și au plecat pe imagine. Sunt unii jucători care ar trebui să-i facă o statuie lui Giovani Becali! Să-i facă o statuie, să și-o pună în fața casei și să-i mulțumească. Pe mulți i-a dus Giovani afară cu șmecheria lui.
Pe câți? Dă-mi un exemplu! 90 la sută! Știm foarte bine cum îi ducea pe relațiile lui. Au mai fost și unii de valoare, bineînțeles!
Per total, frații Becali au făcut bine sau rău fotbalului? Și un bine, dar și un rău! Rău – că n-au fost puțin mai selectivi în a vinde jucătorii, și-au văzut interesul lor, dar trebuiau să se gândească și pe viito. N-au gândit în perspectivă, au dus jucători care nu știau să tragă la poartă și să dribeleze, i-au vândut pe CD-uri și pe casete video. Ducând astfel de oameni, nivelul fotbalului românesc a scăzut.
Luăm în calcul norocul, fotbaliști români care prind vârf de formă și scăderea de nivel a adversarilor din grupă. Ne calificăm la Mondialul din Rusia? Greu, aproape imposibil! Nu există chimie între fotbaliștii români și selecționeri străini. Nu e o formulă bună, nu cunoaște Daum jucătorii, mentalitatea noastră și, drept dovadă, n-a făcut mare lucru. Orice antrenor român care venea, dacă nu reușea mai mult, măcar cât a reușit Daum… tot făcea și el. Sau, pentru a merge pe varianta unui antrenor străin, aș fi mizat pe tehnicieni care au stat prin Liga 1, gen Walter Zenga.
„M-am inspirat și de la Ilie Dumitrescu, și de la Adrian Ilie”. Cine va câștiga campionatul și idolii de afară
Spune-mi doi jucători de care nu ai putut să treci la antrenamente sau în meciuri prin dribling? Nu cred că au fost… Nu există să nu treci niciodată!
Niciodată? Nu… nu există!
Un coechipier? Coechipier!? Poate Mărgăritescu, e așa, îndesat, mi-a plăcut pentru postul lui, e prietenul meu.
Dar ai furat driblinguri de la alți jucători… Toți am crescut cu Hagi, Ilie Dumitrescu, Adi Ilie. Am luat și de la Dumitrescu și de la Adrian Ilie… Jucător foarte bun, cu simțul porții, inteligent în joc, foarte tehnic. Acum suferim la angajament, la alte lucruri, dar la talent stăm bine. De afară mi-au plăcut Van Basten, Romario, brazilianul Ronaldo și Zidane. Cum se mișcau, cum pasau…
O penultimă întrebare. Maradona, Hagi sau Prințul? Maradona mi s-a spus la Iași, Hagi mi s-a spus la Dinamo – datorită tehnicii mele, Prințul, pentru că am avut o relație cu fiica celui care administra domeniul familiei Prințului Sturdza. De acolo porecla Prințul. Îmi place, e frumoasă.
O ultimă întrebare. Cine câștigă campionatul? Ai jucat și la Dinamo, și la FCSB… Mi-aș dori Hagi și Viitorul, pentru proiectul demarat acolo și pentru viitorul fotbalului românesc.
Adrian CRISTEA Născut: 30.11.1983 (Iași, IS) Post: mijlocaș
Debut în Liga I: 30.07.2004, Politehnica Iași – Rapid București 1-2 Debut în Cupă: 06.11.2002, Poli-Unirea Iași – Ceahlăul Piatra Neamț 2-1 Sezon echipă camp cup 2002-03 Poli-Unirea Iași (Div.B) 27/5 4/0 2003-04 Poli-Unirea Iași (Div.B) 23/6 0/0 2004-05 Politehnica Iași 15/2 0/0 2004-05 Dinamo București 10/0 2/0 2005-06 Dinamo București 15/0 2/0 2005-06 Dinamo București II (Div.B)9/0 0/0 2006-07 Dinamo București 28/3 2/0 2007-08 Dinamo București 32/8 1/0 2008-09 Dinamo București 32/4 3/1 2009-10 Dinamo București 28/3 4/0 2010-11 Dinamo București 17/7 1/0 2010-11 Universitatea Cluj 13/3 0/0 2011-12 Universitatea Cluj 29/8 0/0 2012-13 Petrolul Ploiești 15/0 3/2 2013-14 Steaua București 9/1 0/0 2014-15 Concordia Chiajna 13/1 1/0 2015-16 Concordia Chiajna 5/0 0/0 2016-17 Concordia Chiajna 5/0 1/0 Total Liga I: 266 jocuri, 40 goluri Total Liga 2: 59 jocuri, 11 goluri Total Cupă: 24 jocuri, 3 goluri A cucerit două titluri (2006-07, 2013-14) și două cupe (2004-05, 2012-13)
În străinătate 2012-13 R Standard C Liège (Belgia 1) 8/0
În cupele europene Debut: 20.10.2005, Dinamo București – SC Heerenveen 0-0 Total: 34 jocuri, 4 goluri
În echipa națională Debut: 07.02.2007, România – Moldova 2-0 Total: 9 jocuri, 0 goluri
În naționala U21 Debut: 15.11.2003, Bulgaria – România 3-0 Total: 7 jocuri, 0 goluri
Statistică: Răzvan Toma
Adrian Cristea, la 18 ani, la Poli Iași
Adrian Cristea, la Standard Liege
Adrian Cristea, la o filmare pentru Petrolul Ploiești
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER