Eliza Samara (28 ani) este genul de campion care îți cucerește inima prin simpla prezență. Miercuri după-amiaza, în cadrul unei activități desfășurate de Asociația Junior Sport, copiii s-au înghesuit în sala de sport a școlii Generale nr.175 Sf. Nicolae din capitală, pentru a schimba câteva mingi cu multipla campioana europeană la tenis de masă (2005, 2009, 2011 și 2015). Roșii în obraji, cu flori într-o mână și cu paleta în cealaltă, viitoarele speranțe ale sportului românesc s-au aliniat unul în spatele celuilalt pentru a avea ocazia de a fi față în față cu Eliza.
Emoții au fost de ambele părți ale fileului, întrucât Eliza și-a amintit de ea, în copilărie, când se strecura printre cei mari, emoționată, pentru a juca.”Sincer, parcă m-am văzut pe mine când eram mică și voiam și eu să joc, dar cu cei mai mari și aveam emoții multe. Sincer, m-a surprins că au fost în număr atât de mare și a fost foarte frumos să văd atâția copii în sală„.
„Nu știu dacă am eu vreo parte de „vină”, ca să spunem așa, pentru prezența lor, însă eu consider că mai am mult de jucat mult, de demonstrat ca să ajung acolo unde vreau eu. Restul, că spune lumea că sunt sus, e ok, dar încă nu sunt atât de sus precum aș vrea să fiu”.
Autograful Elizei Samara pe paleta de tenis de masă a fost cel mai solicitat
Deși a dormit doar 4 ore azi noapte și a aterizat în țară de dimineață, Eliza a fost prezentă la datorie. Îmbrăcată într-un trening, doamna profesoară a venit cu lecțiile pregătite. „Am avut aseară meci până la ora 11 noaptea, la ora 2 am ajuns în cameră, până mi-am făcut bagajul, duș, iar la ora 7 dimineața eram la aeroport. Dar sunt aici, cu două cafele, un sandviș, iată-mă…
„Până acum, eu am fost elevul, iar acum parcă rolurile s-au inversat și cred că trebuie să fii puțin mai exigent să asculte copilul. Eu pot să spun că de mică am fost așa, nu neapărat cu frică de antrenor, dar am știut ce înseamnă să respect și orice mi se spunea aia făceam. Cred că exigența este punctul forte al performanței în acest sport pentru că fără ea nu poți ajunge acolo sus„.
După ce la începutul anului a stat departe de tenis, în urma operației chirurgicale suferite la meniscul genunchiului stâng, Eliza a povestit cât de dor i-a fost să joace, lipsindu-i chiar și emoțiile dinaintea meciurilor. „Sincer, mi-a fost greu după pauză, dar mai mult mi-a fost dor să am emoțiile alea de meci, să mă stresez mereu, cum joc cu una, cum joc cu cealaltă. Asta mi-a lipsit și s-a văzut, însă am revenit cu mare chef de joc, chiar îmi doresc să joc meciuri, să mă antrenez mult. Din punct de vedere fizic sunt bine, sunt aptă mie la mie„.
Pentru cvadrupla campioană europeană urmează în perioada următoare Campionatul Mondial.”Urmează Mondialul, care începe de pe 29 mai în Germania, la individual, unde să sperăm că voi avea un tablou bun, un culoar bun, unde să nu dau de China. În rest, mai am încă 11 zile să mă antrenez și să pun la punct orice mic detaliu„.
Articol scris de Emma Bârsan
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER