UPDATE MARȚI, 14:10 Succesele raportate de FRF în producția de fotbaliști la hectar, precum și excepționala creștere a populației României, salutate de ProSport în articolul de azi, au generat reacția federației, care a dorit să facă precizări. Iată comunicatul remis ProSport: „În legătură cu articolul intitulat: «Vești mari, țara e-n sărbătoare», publicatpe site-ul www.prosport.ro azi, 10 octombrie, Federația Română de Fotbal vă transmite următoarele precizări: În broșura ISF, cifrele referitoare la populația României luate în calcul provin din date furnizate de Institutul Național de Statistică în comunicatele de presă, așa cum se regăsesc pe site-ul www.insse.ro. Așadar, există două raportări la numărul de locuitori: populația de domiciliu, care include și persoanele plecate temporar în străinătate, dar cu domiciliul în România, și populația rezidentă. Dacă ne raportăm la populația de domiciliu, la data de 1.01.2015 avem un procent de practicanți de fotbal de 0,435% din populație, iar în 2017 acesta este de 1.18%. În schimb, dacă raportarea se face doar la populația rezidentă, avem 0,485% la data de 1.01.2015 și 1,34% la data de 1.01.2017. În vederea informării cititorilor Prosport și cu punctul de vedere al Federației Române de Fotbal, vă rugăm să publicați aceste precizări. Vă mulțumim!”
La rândul nostru, dezamăgiți să constatăm că epocala descoperire în domeniul matematicii la care crezusem că am asistat se dovedește doar o elementară eroare a specialiștilor de la federație, suntem nevoiți să facem câteva observații: 1. Nicăieri, în broșura FRF, nu sunt precizate sursele. Acestea sunt dezvăluite abia acum, în comunicatul de mai sus.
2. FRF ne spune, nici mai mult, nici mai puțin decât că a folosit doi parametri diferiți de calcul! Pentru numărul de fotbaliști din 2015, a folosit statisticile care vizează numărul de români care locuiesc efectiv în țară. Iar pentru numărul de fotbaliști din 2017, a apelat la statisticile care măsoară numărul tuturor românilor, inclusiv al celor plecați în străinătate! De ce a apelat la aceste două baze diferite de calcul, nu mai știm.
3. Este de neînțeles de ce ar lua FRF în calcul și milioanele de români care nu mai există în România decât pe hârtie, ei fiind deja plecați peste granițe. În mod evident, aceștia nu pot fi socotiți, chiar dacă joacă fotbal în țările de adopție, ca făcând parte din sistemul fotbalistic intern.
Creșterea-record a numărului de fotbaliști, explozia demografică a României și revoluționarea matematicii: acesta este bilanțul excepțional al ultimilor doi ani de guvernare Răzvan Burleanu în fotbalul românesc. Rezultatele bunei guvernanțe corporative au fost date publicității de experții de la Casa Fotbalului prin intermediul unei broșuri-eveniment tipărite în condiții grafice ireproșabile, difuzate atât votanților de la Adunarea Generală, cât și presei.
ProSport vă pune la dispoziție, în continuare, uluitoarele cifre prin care administrația Burleanu a intrat, se pare, definitiv, în analele României și chiar ale lumii.
Adevărul a ieșit la iveală în momentul în care FRF a decis, în sfârșit, să lase deoparte modestia caracteristică actualei administrații. Cifrele arată că, sub atenta coordonare a președintelui federației, România are cea mai mare creștere procentuală din lume a fotbaliștilor, a inversat trendul demografic descendent al țării și chiar a reușit să reașeze bazele – iată, se dovedește acum – deja învechite ale matematicii.
Așadar, broșura „Împreună pentru fotbal. CEL MAI MARE PROIECT DEDICAT PRACTICĂ‚RII FOTBALULUI DIN ROMÂNIA” este o comoară de informații gândită și menită să dăinuie peste timp, mărturie a profesionalismului instalat în vârful fotbalului românesc începând cu martie 2014. Documentul poate fi, foarte bine, socotit și o culegere de informații până acum secrete și, în unele cazuri, chiar incendiare, menite să răstoarne multe din prejudecățile perpetuate până acum în societatea românească.
Cei 96.485 de fotbaliști în 2015 au devenit 262.052 în 2017
Un tip popular. Vizionarul președinte al FRF își face timp, între două idei îndrăznețe și ședințele de calcule matematice revoluționare, să coboare și printre oamenii de rând, care au ocazia, astfel, să-și exprime recunoștința și admirația. FOTO: Mediafax
Documentele sunt răvășitoare. Conform cifrelor prezentate de FRF, numărul fotbaliștilor din România a crescut de la 96.485 în 2015 la 262.052 în 2017 (paginile 34-35).
Abil disimulată în aceste date remarcabile, dar, totuși, de nișă (și păstrată, probabil, de specialiștii de la Casa Fotbalului pentru a face tema separată a unei alte broșuri cu destinație academică) se ascunde însă bomba: o descoperire epocală din domeniul matematicii. Greșit învățați încă din clasele primare, noi toți am fi fost tentați, poate, să apelăm la banala împărțire pentru a afla cu cât a crescut populația de fotbaliști. Am obține astfel, aparent logic, un spor de 271,6% în intervalul 2015 – 2017.
Și totuși, surpriză! Datele FRF arată altceva. O mână dibace a strecurat discret, între coperțile monumentalei broșuri, cu totul alte concluzii. Pe pagina 11 scrie clar că numărul jucătorilor de fotbal din România reprezenta 0,5% din populație în 2015, iar procentajul crescuse la 1,2% în 2017. Așadar, s-a mărit de 2,4 ori. Sau cu 240%. Ținta FRF, suntem informați, este de a ajunge la 1,5% din populația României în 2020.
Creșterea de 271,6% era, de fapt, de 240%. Revoluționarea matematicii, pritocită în laboratoarele FRF
Era și timpul! Regulile matematice după care se ghidează omenirea sunt vechi de milenii. Calculele din laboratoarele de la Casa Fotbalului aduc însă un suflu nou în prăfuita disciplină. În imagine, celebră tăbliță de lut cu operații matematice din Babilon, datând din anul 1.800 Înainte de Hristos
Deci, de la 96.485 la 262.052 nu reprezintă înseamnă o creștere de 271,6%, cum greșit am fi fost tentați să calculăm, ci 240%, conform datelor din hârtiile lui Burleanu, Vișan și Bodescu.
Precauți, angajații federali n-au dat publicității și noua modalitate de calcul descoperită în laboratoarele care duduie la Casa Fotbalului – s-au văzut adesea, în istorie, cazuri în care invenții epocale au fost furate și patentate de impostori. Această binevenită măsură de prevedere a federației ne și împiedică, de altfel, să estimăm ce număr concret de fotbaliști are FRF în vedere când avansează ținta de 1,5% propusă pentru 2020. După vechile calcule, cele – ne spun matematicienii de la federație – deja caduce, am fi presupus că ar trebui să se ajungă la 289.455 de jucători, dar cifra nu poate fi corectă din două motive:
1. experții lui Burleanu folosesc deja noul sistem de calcul, secret și total diferit de cel cunoscut încă de pe vremea sumerienilor, iar
2. noua politică din fotbal a detonat o explozie demografică nemaiîntâlnită în România nici măcar la sfârșitul anilor ”60, când Ceaușescu a interzis avorturile.
Populația României în Epoca de Aur Burleanu: 19,3 milioane de locuitori în 2015, 21,8 milioane în 2017
Ajungem, astfel, la cel de-al treilea element excepțional pe care administrația Burleanu îl dezvăluie, pe ocolite, în aparent banala sa broșură. Conform datelor accesate de FRF – sursa, bineînțeles, rămâne protejată -, din 2015 și până azi, în numai doi ani, populația României a crescut de la 19.297.000 de locuitori (dacă 0,5% din populația României reprezintă 96.485, atunci 100% înseamnă, logic, cifra prezentată mai devreme) la 21.837.667 de locuitori (FRF spune că numărul de 262.052 de jucători consemnați în 2017 reprezintă 1,2% din totalul populației).
O creștere, așadar, de peste 2,5 milioane. De observat că aceste informații nu sunt publicate deschis și frontal – probabil, tocmai pentru a atenua șocul nemaipomenit al dezvăluirii.
Ce anunță FRF în broșura distribuită votanților și presei
Cifrele nu mint! Creștere explozivă a fotbaliștilor în România. Totul, datorită politicilor îndrăznețe de la FRF și, mai ales, înțeleptei conduceri a lui Răzvan Burleanu
2017 262.052 – total fotbaliști înregistrați în România în 2017, din care 209.479 – băieți 52.573 – fete Jucători/jucătoare de fotbal: 262.052, adică 1,2% din populație.
Un simplu calcul matematic arată că, potrivit FRF, România ar număra, în acest moment, 21.837.667 de locuitori.
2016 129.744 – total fotbaliști înregistrați în România în 2017, din care 127.018 – băieți 2.726 – fete
2015 96.485 – total fotbaliști înregistrați în România în 2015, din care 95.314 – băieți 1.171 – fete Jucători/jucătoare de fotbal: 96.485, adică 0,5% din populație.
Așadar, conform FRF, România număra, în 2015, 19.297.000 de locuitori.
Întrebări și răspunsuri. Broșura care schimbă totul
Pas cu pas, metru cu metru, noua conducere a FRF ne readuce în Europa. După cum se poate vedea, numărul de fotbaliști din România a crescut de la 0,5% din populație în 2015 la 1,2% în 2017. Urmează ca, în 2020, să ajungem la 1,5%. Ținând cont că și populația crește în ritm susținut (2,5 milioane de locuitori în ultimii doi ani), e de-a dreptul o aventură să încercăm o aproximare a numărului practicanților de fotbal la acel moment. El se regăsește însă, cu siguranță, în ciornele inimosului colectiv de la Casa Fotbalului
Destule întrebări, chiar extrafotbalistice, își găsesc răspunsul în dezvăluirile federale, dar altele se nasc, în același timp.
Pe de o parte, devine explicabil:
> cum reușește România să înregistreze o rată a creșterii economice atât de mare, când toată lumea se vaită că o duce mai prost decât înainte.
> de ce există atât de multă încredere, relaxare și chiar aparentă nepăsare, din partea guvernanților, când vine vorba de planurile de viitor. Ziua de mâine nu poate fi, așa cum demonstrează FRF, decât luminoasă.
> de unde obține guvernul resursele bugetare pentru a crește substanțial cheltuielile cu salariile demnitarilor și ale administrației publice, laolaltă cu pensiile speciale. Banii provin, deci, din taxele acestor milioane în plus apărute, practic, peste noapte în România.
> nu în ultimul rând, care este tâlcul prezenței pe statele de plată ale FRF a firmei de sondaje și cercetări sociologice fondate de Vasile Dâncu.
În același timp, s-ar cuveni ca instituțiile statului să ofere publicului niște explicații credibile pentru decizia de a tăinui vestea creșterii galopante a populației. Este lăudabil că șeful FRF și oamenii săi, prin conexiunile atât de nedrept criticate la structurile de forță ale statului și la mediul politic, au pus mâna pe aceste date prețioase și le-au dat publicității.
Trebuie să mai observăm că, potrivit echipei de profesioniști a lui Burleanu, România a înregistrat în acești doi ani un spor de populație chiar mai mare decât cel al Germaniei, care a primit circa 1,5 milioane de imigranți începând din 2015.
De unde provine afluxul, broșura lui Burleanu nu ne spune (este și normal, chiar și un novice știe că în orice serviciu sursele se protejează cu orice preț). Dar putem specula.
Posibil, dintr-o întoarcere masivă și secretă a românilor emigrați în ultimii 15 ani.
Poate dintr-o invazie a refugiaților trecută sub tăcere.
De presupus chiar că dintr-o natalitate explozivă.
Cel mai curios este că niciuna din cele trei ipoteze nu părea plauzibilă, până să vină dosarul lui Burleanu pe piață.
Improbabila ipoteză: numai iscoadele maleficului Mircea Sandu ar putea bănui că la FRF se lucrează din pix, cu date inventate
O celebritate. Mulți oameni tânjesc după o poză cu tânărul, dar atât de priceputul șef al FRF. Domnul grizonant care s-a băgat în cadrul de mai sus, alături de reputații Răzvan Burleanu și Gabriela Vrânceanu Firea, este un fost fotbalist, acum președinte la federația croată: Davor Suker. FOTO: Mediafax
Ar mai fi, desigur, și o a altă posibilitate, pe care însă seriozitatea și profesionalismul echipei de directori de la FRF, girate de însuși emblematicul său președinte, ne fac s-o excludem din start. Este cu totul nerealist să ne închipuim că datele băgate în broșură au fost scoase „din burtă”, într-un festivism, de altfel, cu totul necaracteristic actualilor locatari de la Casa Fotbalului.
Nimeni n-ar putea bănui, într-adevăr, că șeful FRF și specialiștii săi s-ar preta la jonglerii ridicole, la minciuni meschine, dar popularizate cu costuri substanțiale, doar pentru a acoperi consumul de fonduri în proiecte pe hârtie, fără nicio acoperire faptică.
Asemenea practici, cu totul străine de șeful FRF și de oamenii săi – oameni de ireproșabilă probitate morală și indiscutabilă valoare intelectuală – sunt descalificante și numai un hater sau un om năimit de diabolicul Mircea Sandu ar putea crede așa ceva.
Nu ne rămâne, în consecință, decât să admirăm și să salutăm, cu entuziasm, ceea ce s-ar putea numi, fără nicio teamă de exagerare, „Epoca de Aur Burleanu” a fotbalului românesc.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER